Kerosenul se scumpește exploziv. Companiile aeriene, împinse spre fuziuni

Creșterea explozivă a prețului kerosenului pune presiune masivă pe companiile aeriene și determină o nouă fază de consolidare în sectorul aviatic, potrivit Le Monde.

Le Monde menționează operațiuni în curs la Korean Air, TAP Portugal, ITA Airways și SAS Foto: DB TAP AIR Portugal

Anul 2026 este marcat de numeroase operațiuni de fuziuni, achiziții și preluări de control în sectorul companiilor aeriene, arată o analiză a publicației franceze, semnată de Eric Béziat.

Crizele energetice, motorul istoric al fuziunilor

Le Monde amintește observația fostului CEO Air France, Jean‑Cyril Spinetta, care sublinia că șocurile petroliere au accelerat mereu concentrarea pieței aviatice.

Publicația franceză citează contextul istoric al anului 2008, când prețul petrolului a urcat spre 150 de dolari barilul, declanșând panică în industrie și grăbind fuziuni majore precum Delta-Northwest sau ulterior United-Continental.

Kerosenul,  la niveluri istorice în 2026

La 25 septembrie 2026, kerosenul a atins 1.460 de dolari pe tonă, unul dintre cele mai ridicate niveluri de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu și „unul dintre vârfurile istorice ale prețului combustibilului pentru aviație”.

Această creștere dramatică fragilizează operatorii aerieni, în special pe cei cu marje reduse, și face ca fuziunile sau preluările să devină soluții tot mai probabile pentru supraviețuire, arată publicația citată.

Un nou val de consolidare

Le Monde notează că fenomenul ar putea evolua spre o „superconsolidare”, un scenariu în care numărul companiilor aeriene se reduce semnificativ prin fuziuni succesive.

Exemplele recente includ discuții sau operațiuni în curs la Korean Air, TAP Portugal, ITA Airways și SAS.

Creșterea prețului combustibilului este alimentată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, iar efectele se resimt în întreaga industrie globală. Costurile operaționale cresc abrupt, iar companiile sunt nevoite să caute soluții structurale, nu doar ajustări temporare.

Amintim că, recent, compania aeriană letonă airBaltic a solicitat protecție în baza Capitolului 11 al legislației americane privind falimentul, într-un demers de restructurare a datoriilor și de salvare a activității, pe fondul crizei din industria aviatică generate de războiul cu Iranul. Problemele airBaltic sporesc îngrijorările privind viitorul companiilor aeriene mici și regionale din Europa.

Potrivit Reuters, analiștii din industrie avertizează că transportatorii de dimensiuni reduse sunt cei mai vulnerabili într-un context în care prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat de la începutul conflictului, iar sezonul de iarnă aduce în mod tradițional o scădere a numărului de pasageri și a rezervărilor  ,

Investitori, analiști și oameni din conducerea companiilor aeriene, atrăgeau atenția, încă din iulie, că operatorii mai vulnerabili ar putea fi nevoiți să ia măsuri drastice pentru a rămâne pe piață, mai exact restructurări, vânzări sau intrarea în parteneriate cu transportatori mai puternici.  

„Cred că în acest moment patru sau cinci companii aeriene foarte mari în Europa sunt în situații de restructurare”, a declarat, în iulie, Barema Bocoum, șeful diviziei EMEA a firmei de consultanță financiară Interpath, citat de Reuters.