Analiză Péter Magyar nimicește rețeaua lui Orbán din Transilvania. Expert în relații internaționale: „Poate însemna sfârșitul monopolului UDMR”

Decizia lui Péter Magyar de a tăia finanțările pentru mecanismele din Transilvania schimbă foaia pentru 140.000 de oameni. Politologul Sergiu Mișcoiu explică ce se întâmplă cu dosarele în curs și cum se demontează rețelele paralele ale lui Orbán. În același timp, Mișcoiu spune că scoaterea intermediarilor din procesul de acordare a cetățeniei maghiare dă o lovitură dură monopolului UDMR.

Kelemen Hunor l-a preferat în alegeri pe Viktor Orbán. Foto: Adevărul

Fundația Eurotrans, organizație înființată de UDMR și implicată direct în gestionarea procesului de acordare a cetățeniei ungare pentru maghiarii din Transilvania, nu va mai participa la procedura de naturalizare simplificată începând de anul viitor. Anunțul oficial făcut de la Budapesta arată că, începând cu 2027, procedurile de acordare a cetățeniei vor fi gestionate exclusiv de reprezentanțele diplomatice ale Ungariei, fără implicarea unor organizații externe, scrie cotidianul maghiar Krónika.

Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil, expert recunoscut pe teme de populism, radicalism și tranzitologie în Europa Centrală și de Est, decorat de statul francez, a analizat pentru „Adevărul” consecințele acestei decizii.

În opinia sa, măsurile anunțate de noul regim de la Budapesta, oprirea finanțărilor pentru organizații precum Eurotrans sau Colegiul Matei Corvin, nu reprezintă o simplă reformă birocratică, ci o operațiune amplă de curățenie politică menită să demonteze rețelele de influență construite de Viktor Orbán în afara granițelor.

O luptă între diverse rețele de putere 

„În primul rând, cred că e vorba de o luptă între diverse rețele. Regimul Orbán a creat o sumedenie de organizații care consumau banii statului maghiar pentru realizarea unor obiective, toate mergând către realegerea FIDESZ și crearea unei imagini de protector al minorităților maghiare din întreaga lume. Multe dintre peripețiile financiar-juridice ale acestor organizații au avut reverberări internaționale. Adică multe elemente erau în zona gri din punct de vedere legal și ele au fost folosite și ca paravan pentru probabil alte tipuri de activități, iar premierul ungar vrea să facă ordine în această nebuloasă și, evident, să identifice acele structuri și organizații care, din punct de vedere ideologic, sunt mai apropiate de actualul guvern decât este guvernul Orban”, spune Mișcoiu.

Profesorul Sergiu Mișcoiu a fost decorat de statul francez pentru merite academice Foto: Arhivă personală

Fundația Eurotrans nu este singurul exemplu, consideră Sergiu Mișcoiu. Pe listă s-ar afla și alte organizații și fundații afiliate lui Viktor Orban și partidului său, iar acum acestea au intrat în vizorul noului premier. Apar însă și victime colaterale, crede el.

„Acest lucru s-a întâmplat, se întâmplă, de exemplu, cu Colegiul Matei Corvin, care a avut o activitate de propagandă, în special la Bruxelles sau la Budapesta, destul de puternică . O victimă colaterală este, de exemplu, branșa din Transilvania a Colegiului Matei Corvin, care era mult mai moderată și care nu promova temei identitare, așa cum se întâmpla, de exemplu, cu filiala de la Bruxelles. Întreaga organizație este, practic, scoasă de la finanțare. Așa se întâmplă și cu altă organizație prin care rulează fonduri pentru diverse activități de sprijin a comunității maghiare și, inclusiv, aceste organizații care se ocupă cu dosarele de cetățenie”, mai spune Mișcoiu.

Ce se întâmplă cu dosarele oamenilor

Sergiu Mișcoi a vorbit și de miza electorală, știut fiind că până acum diaspora maghiară din Transilvania a reprezentat un rezervor electoral pentru Viktor Orbán a explicat și cum vor fi afectați maghiarii din România care vor solicita de acum cetățenia ungară. Cei care deja au primit cetățenia Ungariei, prin intermediul fundației amintite, nu au de ce se teamă, dar pentru cei o vor face de acum este de așteptat ca procedurile să se complice.

Procedurile administrative vor fi probabil îngreunate temporar, însă Péter Magyar nu are interesul politic să oprească total acordarea cetățeniei, deoarece asta s-ar întoarce împotriva lui în Ungaria. Miza reală este tăierea fondurilor acordate structurilor loiale FIDESZ și înlocuirea lor cu propriile rețele.

„Administrativ vorbind, procedurile probabil vor fi îngreunate o perioadă de timp, după care nu cred că e în interesul Magyar să arate că nu va mai acorda Ungaria cetățenie maghiară cetățenilor altor state vecine care fac parte din națiunea etnică maghiară, pentru că asta s-ar putea să aibă consecințe negative, inclusiv în interiorul Ungariei. Deci cred că mai degrabă e o dorință de a înlocui această organizație cu altă fidelă regimului”, explică profesorul clujean.

Sfârșitul monopolului UDMR

Sergiu Mișcoiu s-a referit și felul în care s-ar putea traduce această mutare la următoarele alegeri din Ungaria și dacă există riscul ca Magyar să-și înstrăineze votanții maghiari din România.

„Raportul de forțe, într-adevăr, era foarte favorabil FIDESZ, dar a devenit prea puțin important, cel puțin la ultimele alegeri. Cred că totuși numărul persoanelor care votează și numărul de parlamentari care reprezintă maghiarii în afara granițelor, în special pe cei din România, este mic în comparație cu numărul total de parlamentari din Parlamentul Ungariei. Deci nu suntem în situația în care să avem o diferență reală făcută de voturile efective ale maghiarilor din Transilvania”, punctează Mișcoiu.

Însă, adaugă el, maghiarii din afara granițelor au reprezentat o miză simbolică în permanență. Fostul premier, dar și alți politicieni din Ungaria au avut o miză importantă legată de aducerea maghiarilor din afara Ungariei în jurul unui proiect naționalist comun.

„A fost un lucru pe care l-a știut face foarte bine Viktor Orbán și pe care Peter Magyar va încerca, probabil, să îl continue sub o formă sau alta. Nu cred că este atât de naiv încât să îi pedepsescă în mod explicit pe maghiarii din Transilvania că nu l-ar fi votat, pentru că, așa cum spuneau și anumiți politologi maghiari cu care am discutat, dacă situația ar fi fost inversă, cu siguranță Viktor Orbán s-ar fi răzbunat pe maghiarii din Transilvania care l-ar fi trădat”, subliniază el.

În ce privește UDMR, formațiunea politică maghiară din România suferă o lovitură și se vede deposedată de un atribut esențial, după ce reprezenta un fel de intermediar între Budapesta și maghiarii din România. Relațiile dintre UDMR și actualul guvern ungar nu sunt cele mai bune.

„Acest lucrur reprezintă și sfârșitul monopolului UDMR. Cred că UDMR-ul ar trebui să-și reconsidere poziția față de Budapesta. Deja și-a reconsiderat-o într-un fel sau altul. În schimb, în schimb, în mod adevărat, există o anumită neîncredere între reprezentanții guvernului maghiar și UDMR, pentru că UDMR a făcut un fel de exces de zel în susținerea orbanismului. Această situație nu este neapărat una care să mai corespundă sociologiei electorale generale a populației maghiare din România și în niciun caz nu este din nou bine văzut din partea cealaltă a Tisei”, explică Sergiu Mișcoiu.

Presiune pe Kelemen Hunor

UDMR, care în ultimul deceniu a arătat ca o formațiune politică conservatoare, ar putea fi presată de Nu este exclus nici ca Budapesta să urmărească schimbarea conducerii UDMR.

„Să nu uităm că în anii '90-2000 era o organizație ce dincolo de caracterul său etnocultural și lingvistic, din punct de vedere ideologic avea curente și platforme diferite. Existau platforma liberală, platforma conservatoare, platforma social-democrată. După ce Orbán a preluat puterea la Budapesta, UDMR a devenit organizație monolit orientată către o zonă conservatoare, uneori cu chiar cu accente naționaliste. Probabil că, dacă Magyar vrea să recreeze posibilitatea diversității curentelor, ar trebui ca în UDMR să se coaguleze franje diferite. Și, probabil că, acest lucru implică, în mod natural, un fel de renunțare la actuala conducere a UDMR și identificarea unor forme alternative”, este opinia politologului.

Decizia luată la Budapesta nu tensionează relațiile româno-ungare, iar autoritățile de la București privesc situația cu o oarecare relaxare întreaga situație, susține Sergiu Mișcoiu.