transilvania - ultimele știri

Peste 200 de biserici fortificate săsești au fost ridicate în Transilvania începând din secolul al XII-lea. După risipirea comunităților săsești, unele au ajuns în patrimoniul UNESCO, altele în grija urmașilor sașilor, iar câteva au rămas abandonate, în ruină.

Anul 1867 a marcat sfârșitul autonomiei Transilvaniei și anexarea ei de facto la Regatul Ungariei, un moment de cotitură cu efecte severe pentru majoritatea românească.

Postul Paștelui are origini străvechi, încă din primele secole după Hristos, iar durata sa de 40 de zile l-a făcut să fie privit ca o perioadă de abstinență dificilă. În secolele trecute, mulți români i-au acordat o atenție exagerată.

Transilvania este unul dintre cei mai dinamici poli economici ai României, cu circa 200.000 companii active în 2024 cu venituri cumulate de 445 miliarde lei, reprezentând circa 16% din valorile cumulate la nivel national, și 864.000 angajați.

Acum 589 de ani, în Transilvania izbucnea una dintre cele mai puternice revolte țărănești din Europa acelor vremuri. A rămas cunoscută în istorie drept „Răscoala de la Bobâlna” și a reușit să coaguleze în lupta pentru dreptate socială toate etniile din Ardeal.

Aurul a avut din cele mai vechi timpuri nu numai un rol material, ci și unul spiritual, iar în Transilvania, regiunea în care au fost descoperite unele dintre cele mai mari zăcăminte de aur din Europa, oamenii au acordat o importanță reală superstițiilor legate de aur.

Sebeș, un oraș cu mai puțin de 27.000 de locuitori, din vecinătatea municipiului Alba Iulia, a profitat din plin de poziția sa strategică, la răscrucea unor autostrăzi importante. Investițiile atrase aici sunt impresionante și au rezolvat problema locurilor de muncă.

Cisnădie, veche așezare a sașilor, se numără printre puținele orașe din România a căror populație a crescut accelerat în ultimii ani. Localitatea de lângă Sibiu are însă o istorie zbuciumată, „trădată” de înfățișarea sa contrastantă.

Bucătăria românească este asemenea unui puzzle: preparate care ne-au definit ca societate în diferite timpuri și regimuri politice, mâncăruri ale etniilor care locuiesc pe teritoriul țării de sute de ani, precum și felurile de mâncare cu care am crescut noi, părinții și bunicii noștri.

Lupta pentru putere în Ungaria este mai dură că niciodată, iar mandatele diasporei din Ardeal sunt foarte importante pentru Viktor Orban.

În anul 1599, pe 1 noiembrie, Mihai Viteazul intra triumfal în Alba Iulia marcând intrarea Transilvaniei sub stăpânirea principelui Valahiei. Din punct de vedere istoric, unificarea teritoriilor locuite de români a fost efemeră și a fost considerată mai degrabă o cucerire.

Continuăm să cercetăm aici ceea ce am numit adevărata propagandă „pro-rusă” din România despre care nimeni nu vrea să vorbească. Mai concret, cum minoritatea maghiară din România a devenit dependentă de propaganda „pro-rusă” de la Budapesta a lui Viktor Orban.

După zeci de ani, iese la iveală faptul că liderul sovietic Leonid Brejnev i-ar fi propus liderului comunist ungar János Kádár să-i dea Transilvania. Ce motiv a invocat acesta pentru a refuza oferta.

Laszlo Tokes, președintele Consiliului Național Maghiar al Transilvaniei, a spus, în timpul discursului său de sâmbătă, 26 iulie, de la Băile Tușnad, că „Transilvania trebuie să rămână sub stăpânire românească, dar sub autonomie maghiară”.

Asociația Istoria Artei vă propune o varietate de tururi ghidate în săptămânile următoare, onorând memoria și activitatea arhitecților români.

Aproape 800.000 de germani trăiau în România interbelică, majoritatea fiind sași ai căror strămoși s-au stabilit în Transilvania încă din secolul al XII-lea. Numărul lor s-a diminuat drastic în a doua jumătate a secolului trecut, iar numeroase așezări săsești au fost părăsite de aceștia.

Turiștii care vizitează Transilvania au acum ocazia de a experimenta un tip unic de vacanță: cazarea în biserici și case parohiale transformate în spații moderne, pline de istorie și farmec.

Este în vigoare un cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată pentru mare parte din țară, anunță Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Printre cheile adânci ale râurilor și versanții muntoși acoperiți de păduri din Transilvania, casă a lupilor, urșilor și poveștilor populare despre vampiri, un spirit întunecat și distructiv începe să-și simtă prezenta, arată un reportaj al publicației politico.eu.

Într-o ediție recentă a prestigioasei publicații El Español, la secțiunea Travel, România este prezentată ca o destinație de neratat pentru iubitorii de autentic, tradiție și peisaje naturale spectaculoase.

Satele Gârbova și Câlnic, aflate la zece kilometri distanță în județul Alba, impresionează prin peisajele pitorești și cetățile medievale din centrul lor. Comunitățile săsești care le-au fondat s-au redus semnificativ în ultimele decenii.

Mai multe orașe din România au fost în trecut centre puternice ale comunităților de sași. Cu timpul, unele au reușit să păstreze monumente valoroase din zestrea arhitecturală a epocii medievale.

Migrația românilor în America de Nord a luat amploare în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, iar în numai câțiva ani comunitățile românești numărau împreună peste 100.000 de oameni. Ajunși pe „tărâmul făgăduinței”, românii relatau poveștile tulburătoare trăite în speranța unei vieți mai bune.

Compania Construcții Erbașu a demarat lucrările pe tronsonul din Autostrada Transilvaniei (A3) Suplacu de Barcău – Chiribiș, care se întinde pe o lungime de 26,35 km.

În luna septembrie a anului 1940 România Mare înceta să mai existe. Acest vis românesc obținut cu mari sacrificii s-a spulberat în doar 22 de ani. Motivele sunt multiple și țin atât de contextul extern dar și de proasta administrare a țării, bântuită de o camarilă dictatorială ineficientă.

Un canal YouTube face o încercare îndrăzneață de a-și imagina cum ar fi fost Europa fără Ungaria. Într-un clip controversat, autorul „rescrie” nu doar trecutul maghiarilor, ci și istoria întregului continent, speculând cum ar fi stat lucrurile dacă triburile cuceritoare ar fi ales o cale diferită.

Doi francezi se numără printre cei mai vârstnici călători care au parcurs Via Transilvanica pe întreaga ei distanță de peste 1.400 de kilometri. La finalul călătoriei, Marie Claude și Pierre François Lhuillery au avut numai cuvinte de laudă pentru români.

Una dintre cele mai faimoase revolte din istoria românilor a izbucnit în urmă cu 240 de ani în satul Curechiu din Hunedoara. Locul din Munții Metaliferi a păstrat amintirea Răscoalei iobagilor conduși de Horea, Cloșca și Crișan.

Răscoala din 1784, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva traiul mizer şi a nedreptăţilor îndurate de aceștia.

Centrul Infotrafic al Poliției Române avertizează asupra formării de ceață densă în mai multe județe din Transilvania. Șoferii sunt sfătuiți să adapteze viteza, să păstreze distanța de siguranță și să folosească luminile de ceață.

Marea răscoală țărănească din 1784, din Transilvania, a fost marcată de atrocități cumplite. Atât din partea autorităților, dar și a răsculaților. Scenele descrise sunt desprinse parcă din filmele horror, cu capete tăiate, oameni mutilați și execuții medievale.

În Uniunea Europeană, rata sinuciderilor a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani, înregistrând o scădere de peste 13%.

Românii din Transilvania, Muntenia și Moldova au stârnit curiozitatea mai multor cronicari medievali, fiind unul dintre popoarele care, în ciuda năvălirilor popoarelor migratoare, reușiseră să își păstreze limba arhaică vorbită de romani.

Anul 1940 a fost unul dintre cei mai negrii ai istoriei românilor marcat de pierderi teritoriale fără precedent, dar și de mascare cumplite îndreptate împotriva populației românești. Represaliile asupra românilor au continuat și anul următor, cu brutalitate, în teritoriile ocupate de ruși.

Dincolo de potențialul natural al României, de atracțiile sale comparate nu de puține ori cu ale unor destinații turistice mult mai cunoscute din lume, au apărut și în țara noastră tot mai multe locuri ce atrag un public țintit pe distracție.

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis vineri o atenţionare Cod galben de intensificări ale vântului care vizează aproape o treime din țară, valabilă până la ora 23.

În perioada interbelică, două nave de croazieră colindau mările și oceanele. Datorită culorii lor albe, ca nişte sculpturi în marmură de Carrara, „Transilvania“ şi „Basarabia“ au fost numite „lebedele“ Mării Negre.

Duminică, temperaturile se mențin cu mult mai ridicate decât cele specifice sfârșitului de februarie, deși valorile diurne vor fi mai scăzute decât în intervalul precedent în est, sud și centru, potrivit realitatea.net.

Politicieni maghiari folosesc subiectul „Transilvania, pământ unguresc” pentru a obține simpatia și, mai ales, voturile celor cu nostalgii iredentiste. Deși nu există oficial un sondaj despre ce cred maghiarii despre Ardeal, anumite indicii se pot afla de pe diferite platforme online.

Badea Cârțan, țăranul român care s-a întrebat de ce frații români erau despărțiți de o graniță, a murit cu șapte ani înainte de Marea Unire. Pe crucea de piatră deasupra mormântului său a fost inscripţionat: „Aici doarme Badea Cârţan, visând întregirea neamului său”.

Transilvania a fost inclusă pe poziția a șaptea într-un „Top 24” al destinațiilor de vacanță recomandate pentru anul 2024 de către cunoscuta agenție de știri americană Bloomberg.

Fotografia cu o biserica zugrăvită în culori vibrante și aflată la poalele unui munte din Transilvania a strâns mii de like-uri, dar și sute de comentarii

O nouă secţiune din Autostrada Transilvania urmează să fie dată în circulaţie anul acesta, lucrările pe secţiunea Cheţani-Câmpia Turzii (15,7 km) fiind aproape de final.

Administrația Națională de Meteorologie a publicat prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni pentru fiecare regiune în parte.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a participat la inaugurarea pieței agroalimentare din Șimleu Silvanei, fiind prima baie de mulțime după ce și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 2024.

Un editorial din Nemzeti Sport vorbește despre nostalgiile fanilor după teritoriile pierdute.

Fără a mai aștepta terminarea noului său tip de avion, Aurel Vlaicu s-a ridicat, la 13 septembrie 1913, în văzduh, pentru a trece munții la frații săi din Transilvania, dar s-a prăbușit la Bănești, lângă Câmpina.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că săptămâna viitoare va fi atinsă ţinta de 1.000 km de autostradă, întrucât va fi dat în circulaţie un lot din Autostrada Transilvaniei.

„Transilvania este în siguranță în mâinile românilor... deocamdată” - a spus de curând Tucker Carlson, un așa-zis jurnalist american, într-un interviu realizat la Budapesta cu Viktor Orban.

După ce a vizitat Transcarpatia, dar și Roma, Katalin Novak a ajuns în Transilvania.

La 27 august 1916, România a declarat război Imperiului Austro-Ungar. La rândul lor, Germania şi Turcia declară război României la 28, respectiv 30 august. Pe 31 august, Bulgaria atacă România fără declaraţie de război, care va fi făcută abia pe 1 septembrie 1916.

Mihai Viteazul, renumitul domnitor al Țării Românești (1593-1600), este cunoscut nu doar pentru abilitățile sale militare și diplomatice, ci și pentru personalitatea sa complexă, care s-a reflectat în episoadele sale amoroase, dar și în relațiile cu boierimea.

Badea Cârţan, țăranul care a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania, a murit la 7 august 1911, cu şapte ani înainte de Marea Unire. Sute de volume pe care ţăranul le-a adus românilor de dincolo de Carpaţi se află în muzeul ridicat în satul său natal, Cârţişoara.

La 7 august 1876 s-a născut Mata Hari, celebra spioană în timpul Primului Război Mondial. În anul 1911 a murit Badea Cârțan, țăranul român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania.

Impresionat de Transilvania în urmă cu 15 ani, producătorul irlandez John Murray vrea să îi prezinte bogățiile în întreaga lume, atât ca un îndemn de a o vizita, cât și de a o proteja.

"O mare onoare": Transilvania este încântată să îl primească începând de sâmbătă pe regele Charles al III-lea, care a ales această regiune pitorească a României pentru prima sa călătorie în străinătate de la încoronare, relatează AFP într-un amplu reportaj, potrivit Agerpres.

Pe lângă natura virgină din țara noastră și legăturile de rudenie cu o stră-stră-străbunică din Transilvania, mai există ceva ce-l apropie pe regele Charles de România. Doi istorici consultați de „Adevărul” au menționat o legătură mai profundă.

Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.

Cea mai scumpă vacanță de Crăciun în România ajunge la 55.000 de euro/4 nopți la un conac din Transilvania, arată o analiză Nordis Travel.

Bucureștiul are nevoie de o strategie inversă celei folosite de Budapesta din 2011, de când a adoptat „Cadrul strategic al politicii naționale”, dacă vrea să inverseze trendul pe care se află comunitatea maghiară.