Analiză Pericolul uriaș care ne paște după scăderea investițiilor străine cu 82%. Economist: „E ca un blestem”

Investițiile străine directe s-au prăbușit în ultimul an, în timp ce deficitul de cont curent a depășit 14 miliarde de euro. Economiștii Liviu Deceanu și Radu Georgescu explică ce riscuri majore pândesc leul și datoria publică.

Economiștii se iau cu mâinile de cap din cauza situației complicate a economiei. FOTO: Shutterstock

Situația contului curent al României a fost publicată la finele săptămânii trecute. Veștile nu sunt deloc încurajatoare, ba din contră. Creșterea deficitului de cont curent, adică, explicat pe înțelesul oricui, raportul dintre banii care intră și cei care ies din țară, este, consideră unii economiști, cea mai proastă veste pe care o putem primi. Ea este în strânsă legătură cu o altă informație oficială care arată că investițiile străine au scăzut în România, în ultimul an, cu peste 80%. Nu întâmplător, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, a tras, într-un interviu pentru Agerpres, un semnal de alarmă în această privință.

Paradoxul economiei românești: consum scăzut, importuri în creștere

În acest moment, asistăm la un paradox românesc: deși consumul s-a prăbușit, importurile au crescut. Acest lucru vine cu riscuri uriașe pentru economie și poate împinge economia României în prăpastie.

Economiștii vorbesc despre problemele mari și complicațiile care ar putea să apară pe acest fond, într-un moment în care economia României este deja sufocată de taxele și impozitele care sufocă mediul privat.

Economistul Liviu Deceanu predă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și avertizează, în analiza sa pentru „Adevărul”, în privința riscurilor.

„În pofida unor semne de revigorare care există în economie și nu putem să le negăm, cum ar fi controlul mai riguros al deficitului bugetar, și o să revin la asta, deci, în pofida acestor semne, fragilitățile macroeconomice sunt în continuare mari. Economia românească suferă sau se chinuie, cum se zice în engleză, is struggling”, spune Deceanu.

Deficitul de cont curent a depășit 14 miliarde de euro

Unele dintre marile probleme identificate de Liviu Deceanu țin tocmai de deficitul de cont curent.

„Vorbind despre deficitul de cont și riscurile sale, trebuie spus că reprezintă o problemă mare. Datele arată că acest deficit, numai pentru prima jumătate a anului a depășit 14 miliarde de euro. Deci în prima jumătate a anului 2026, acest deficit a depășit 14 miliarde de euro. Este deja în creștere față de trecut, când era în jur de 13, deci oricum era mare. Este adevărat, vorbim de o problemă pe care o tot avem de la Revoluție încoace, din anii '90 încoace, dar care vedem că se agravează tot mai mult”, mai spune el.

Acest deficit este finanțat prin împrumuturi, ceea ce vine să pună presiune și pe datoria externă a țării. Astfel, datoria României crește abrupt, iar finanțarea ei devine tot mai scumpă.

„Deficitul de cont, ca să o spunem și pe asta, înseamnă că noi consumăm mai mult decât producem, așa în linii mai simple, simplificat. O parte din deficitul de cont curent, nu tot, dar o parte, e alimentat de un alt deficit celebru: deficitul comercial. Asta provine de la balanța comercială, importul vs. exportul, și e cronic. Adică importăm mult, de exemplu bunuri de larg consum, asta am importat pe scară largă încă din anii '90, și exportăm relativ puțin. Deci deficitul comercial e în parte responsabil pentru deficitul de cont curent”, punctează expertul.

El a comentat și afirmațiile unuia dintre marii critici ai guvernului, economistul Cristian Socol, și a explicat și al doilea factor care duce la această situație.

„De asemenea, ca să luăm toți factorii, și politica asta, care are și ea un sens, eu nu spun că e total stupidă, dar are și efecte negative, wage-led growth, aia ce o susținea domnul Socol: să tot sporim veniturile, salariile, ca să creștem consumul. E adevărat ce spune, dar cu o nuanță: din păcate, atunci când ai salarii mai mari, umflate uneori artificial, tendința uneori e să cumperi nu produse românești, ci bunuri din import, bunuri de larg consum. Ne luăm aspiratoare și mașini de spălat din import. Și atunci adâncim și mai tare deficitul comercial și, pe cale de consecință, deficitul de cont curent”, subliniază Deceanu.

Prăbușirea investițiilor străine în România

O problemă la fel de mare este și scăderea abruptă a investițiilor străine. Practic, investițiile străine în România au scăzut cu 82% în ultimul an, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă și arată gravitatea situației. Practic, nu este un secret că orice economie care se confruntă cu o scădere atât de drastică a investițiilor străine arată un pericol uriaș la orizon.

„Al treilea component, al treilea factor, sunt investițiile străine directe, care din păcate sunt în scădere. Nu au evoluat foarte bine în ultimii ani. Deci ăștia ar fi factorii”, punctează profesorul clujean. 

În continuare, Liviu Deceanu a vorbit și despre efectele acestui deficit enorm. El vorbește despre faptul că pe lângă datoria externă, presiunea pe cursul monedei naționale este tot mai mare.

„Una dintre problemele mari este că acest deficit de cont se acoperă în principal prin datorii externe. Și vedem, de fapt, că datoria suverană a României e în creștere. Acum cred că e în jur de 60% din PIB datoria suverană. Deci deja intrăm în zona, între ghilimele, portocalie. Nu chiar roșie, dar veneam din zona verde, acum 10 ani aveam 20-30% din PIB”, avertizează Deceanu.

Un alt efect este că acest deficit de cont curent duce la devalorizarea monedei naționale în raport cu euro și dolarul. 

„Un alt efect este presiunea pe cursul de schimb, de la leu-euro, dar și leu-alte valute. Aici BNR a făcut eforturi susținute. Am văzut că totuși a menținut euro în jur de 5 mult timp, trebuie să recunoaștem”, mai spune el.

Pe măsură ce leul se devalorizează, crește riscul unui colaps al monedei naționale, chiar dacă deocamdată nu s-a ajuns în acest scenariu.

Vulnerabilitatea României în fața agențiilor de rating

Presiunea marilor agenții de rating, care deocamdată au dat dovadă de clemență în cazul României, este un alt efect. În realitate, există riscul ca aceste agenții să ne retrogradeze ulterior, în pofida declarațiilor victorioase ale autorităților. Asta înseamnă că România poate fi retrogradată la următoarea evaluare, ceea ce ar atrage un efect în lanț. 

„Și ar mai fi un efect, dar se pare că am scăpat deocamdată, asta s-a întâmplat recent: acele evaluări ale agențiilor de rating. Deci riscul de țară poate să crească când ai deficite de cont curent și atunci pot să-ți degradeze nota suverană agențiile, Standard & Poor's, Fitch, Moody's. Dar am văzut că deocamdată nu au degradat-o totuși. Dar clar avem vulnerabilități în fața șocurilor externe. Adică dacă se produce o criză internațională, suntem destul de descoperiți din fragilitățile astea macro. Deficitul de cont curent e o realitate românească constantă din ultimele trei decenii și ceva, care din păcate pare că e așa, un blestem. Nu reușim să scăpăm de el, cu componenta asta importantă, deficitul comercial, de care am spus”, adaugă el.

România nu a scăpat nici de deficitul uriaș din PIB, chiar dacă au fost făcuți câțiva pași timizi. În lipsa unei reforme reale, situația nu se va corecta de la sine. Reducerea deficitului prin creșterea taxelor și a impozitelor nu poate fi o soluție pe termen lung, așa cum încearcă România.

„În paralel cu deficitul de cont curent, avem și deficitul bugetar, în continuare o problemă. Acum, nu sunt multe de zis, că s-a tot vorbit în ultimii ani. Ce putem spune este așa: că am avut o ușoară corecție în 2026, am văzut chestia asta, dar nu există motive de relaxare. Și degeaba am o reducere a deficitului prin taxe mai mari. Asta nu ajută economia”, e un alt semnal de alarmă tras de Liviu Deceanu.

Pentru a reduce acest deficit, ar exista alte soluții, dar care nu au fost încă luate în considerare de autorități, în realitate.

„Ar trebui să avem o colectare mai bună și anumite cheltuieli publice reduse și bine gestionate, atent selectate. Deci nu e un lucru extraordinar de îmbucurător că am avut o ușoară corecție. Trebuie mers în continuare pe drumul ăsta, dar nu gâtuind economia”, susține Liviu Deceanu.

Măsurile luate de Cabinetul Bolojan au dus la reducerea investițiilor străine. Confruntate cu un mediu ostil, companiile evită să investească sau își amână planurile. În plus, există companii străine care își anunță exitul. Multe dintre ele se mută, ceea ce începe să aibă impact asupra locurilor de muncă, dar și a ritmului de creștere economică. Nu întâmplător, România se află în recesiune, iar riscul unei crize adânci crește de la o zi la alta. În același timp, crește numărul firmelor românești mici și mijlocii, ceea ce înseamnă și un șomaj mai mare și oameni care vor apela la serviciile sociale. Atragerea de noi investiții străine ar trebui evident să rămână o prioritate pentru economie.

Avertismentul economistului Radu Georgescu

Și economistul Radu Georgescu, fost director financiar la o bancă de calibru în România, s-a referit la această problemă și la raportul privind deficitul de cont. 

„Acest raport este mult mai important decât raportul privind PIB-ul. Probabil sunt cel mult 10 oameni în România care știu că PIB-ul poate fi manipulat foarte ușor, prin raportarea la inflație. Se numește deflator. Poți să faci ce creștere economică vrei, modificând deflatorul. Contul Curent al României nu se poate manipula. Sunt, efectiv, banii care intră în țară și ies din ea. Nu poți să manipulezi extrasele bancare”, susține Georgescu.

El a remarcat un lucru extrem de îngrijorător pentru România și consideră că măsurile guvernului au fost cât se poate de neinspirate, iar cifrele oficiale o demonstrează. Datele recente privind aceste investiții străine arată o tendință îngrijorătoare.

„Deficitul de Cont Curent al României a crescut în primele 6 luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. Pe românește, în primele 6 luni au ieșit din România cu 14,2 miliarde de euro mai mult decât au intrat. Toate agențiile de rating spun că deficitul de Cont Curent este cel mai mare risc economic al României. „Experții economici” de la TV și de pe internet se bucurau că se prăbușește consumul în România. Că măsurile „geniale” ale Guvernului vor reduce deficitul comercial și deficitul de Cont Curent. Surpriză! Deficitul comercial și deficitul de Cont Curent nu au scăzut. Dimpotrivă, au crescut”, mai spune acesta.

De ce cresc importurile pe fondul inflației ridicate

El explică motivele pentru care acest consum intern s-a prăbușit realmente. Impactul generat asupra pieței de investiții străine se va simți în lunile următoare.

„Deși consumul intern s-a prăbușit, importurile au crescut. Este logic pentru cineva care a pus mâna în viața lui pe o carte de economie. Și a înțeles ceva din ea. Importurile au crescut, chiar dacă consumul intern s-a prăbușit, deoarece pentru o firmă este mai rentabil să aducă bunuri din exteriorul țării, cu o inflație de 2%, decât să le producă în Romania, cu o inflație de 10%. De asemenea, este logic că deficitul de Cont Curent a crescut. Investitorii străini își mută banii din economiile cu inflație mare”, mai arată Georgescu.

Faptul că investițiile străine au scăzut cu 82% față de 2025 nu este singura problemă.

„De asemenea, în 2026 a crescut valoarea dividendelor trimise de firmele străine în țările de origine”,mai remarcă Radu Georgescu.

Și datele BNR vorbesc despre o scădere uriașă a investițiilor străine, ceea ce nu poate rămâne fără urmări. Pe termen lung, riscurile sunt uriașe.

Datele BNR arată că aproximativ 3,05 miliarde de euro separă nivelul ISD din primul semestru al anului 2026 de cel din aceeași perioadă din 2025.

Din această diferență, aproximativ 1,2 miliarde de euro provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde de euro din participațiile la capital, iar 1,1 miliarde de euro din creditele intra-grup.

Scăderea s-a concentrat în special în trimestrul al doilea. În acest interval, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, de 521 de milioane de euro, cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent.