Investițiile străine directe s-au prăbușit cu 82% în primul semestru. Explicațiile BNR pentru scădere

Investițiile străine directe (ISD) au însumat 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 82%, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, identifică trei explicații principale pentru această evoluție.

Investițiile străine directe s-au prăbușit în primul trimestru FOTO Shutterstock

Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a explicat, marți, scăderea semnificativă a investițiilor străine directe din primul semestru al anului prin trei factori: distribuirea dividendelor, reducerea profitabilității operaționale pe fondul încetinirii economiei și o conjunctură specifică.

„Nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice”, a explicat Leonardo Badea, într-un articol transmis marți AGERPRES.

Potrivit acestuia, ISD și fondurile europene contribuie la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri care nu generează împrumuturi suplimentare. În contextul scăderii investițiilor străine, finanțarea se deplasează însă către instrumente care vor conduce la creșterea datoriei externe.

„Ca urmare a evoluțiilor descrise mai sus, pentru moment, componenta care nu generează datorie se restrânge, iar finanțarea se deplasează către instrumente ce vor conduce la o creștere a datoriei externe”, a precizat Leonardo Badea.

Distribuirea dividendelor, unul dintre factorii principali

Prim-viceguvernatorul BNR arată că deciziile companiilor privind repartizarea profitului, respectiv cât este distribuit și cât este reinvestit, sunt influențate de perspectivele economice și de predictibilitatea mediului de afaceri.

„Din această perspectivă, evoluția consemnată în primul semestru transmite un semnal care nu poate fi ignorat”, consideră Leonardo Badea.

El susține că, pentru inversarea acestei tendințe, este nevoie de repere mai clare din partea autorităților.

„Pentru a inversa această tendință şi a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali, în opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea şi asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor”, recomandă prim-viceguvernatorul BNR.

Profiturile reinvestite au avut sold negativ

Potrivit lui Badea, principala componentă care a determinat evoluția ISD în perioada analizată este cea a profiturilor reinvestite, care a înregistrat un sold negativ de 1,124 miliarde de euro.

Acest indicator reprezintă diferența dintre profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor. Un rezultat negativ arată că dividendele repartizate au fost mai mari decât profitul realizat în perioada de raportare.

„O astfel de situație survine, de regulă, atunci când se distribuie un volum ridicat de dividende (din profiturile aferente perioadelor anterioare) iar profitabilitatea curentă se reduce (ceea ce este explicabil în contextul încetinirii economiei, al riscurilor în creștere şi al nivelului sporit de incertitudine)”, a explicat reprezentantul BNR.

Distribuirea profitului aferent anului precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până cel târziu în iunie. Prin urmare, o parte din scăderea consemnată în primul semestru ar putea avea un caracter sezonier, iar indicatorul ar putea reveni parțial în a doua jumătate a anului.

Scăderea din 2026 este mai mare decât în anii anteriori

Badea amintește că profiturile reinvestite au fost negative în trimestrul al doilea în fiecare dintre ultimii trei ani. În 2024, acestea au fost de minus 723 de milioane de euro, iar în 2025 de minus 390 de milioane de euro.

În 2026, valoarea negativă este însă considerabil mai mare.

„Valoarea din 2026 este însă cu aproximativ 55 la sută mai amplă decât cea din 2024, iar această diferență sugerează o reducere efectivă a profitabilității operaționale a companiilor cu capital străin, şi nu doar un efect de calendar”, a arătat prim-viceguvernatorul BNR.

El precizează că datele privind profiturile sunt încă provizorii și se bazează pe estimări ale companiilor, astfel că acestea pot fi revizuite ulterior.

Fluxul investițiilor a fost negativ în trimestrul al doilea

Datele BNR arată că aproximativ 3,05 miliarde de euro separă nivelul ISD din primul semestru al anului 2026 de cel din aceeași perioadă din 2025.

Din această diferență, aproximativ 1,2 miliarde de euro provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde de euro din participațiile la capital, iar 1,1 miliarde de euro din creditele intra-grup.

Scăderea s-a concentrat în special în trimestrul al doilea. În acest interval, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, de 521 de milioane de euro, cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent.

Leonardo Badea subliniază și importanța fondurilor europene, în special a granturilor, în finanțarea dezechilibrului extern fără creșterea datoriei.

„Granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie, într-un context în care cealaltă sursă tradițională (investiţiile străine directe - ISD) s-a comprimat semnificativ în perioada curentă. Maximizarea gradului de absorbție a acestora rămâne un obiectiv național prioritar”, arată acesta.

Badea consideră însă că importanța investițiilor străine depășește rolul lor în finanțarea deficitului de cont curent. Acestea contribuie și la transferul de tehnologie și know-how și la integrarea companiilor românești în lanțurile internaționale de valoare.

O tranzacție din retail a influențat participațiile la capital

Prim-viceguvernatorul BNR mai arată că, pe lângă profiturile reinvestite, și participațiile la capital au avut o contribuție negativă, însă mult mai redusă.

„Specific pentru perioada menționată, nivelul negativ al participațiilor la capital se poate explica, printre altele, prin corelare cu tranzacția importantă asociată vânzării unui lanț important de magazine de retail, de la o entitate nerezidentă către una rezidentă”, a precizat Leonardo Badea.

În opinia sa, un alt element important pentru atragerea investițiilor străine este încrederea într-un climat favorabil afacerilor, atât în România, cât și la nivel internațional.

„Capitalul acumulat poate avea rol de amortizor vis a vis de unele riscuri specifice investiţiilor, însă, în perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amâna unele decizii, ce în final determină unele externalități negative asupra mediului macro-financiar”, a mai spus reprezentantul BNR.