Scandalul legat de violul în grup de la Universitatea Cornell ia amploare. Discuţiile membrilor frăției Chi Phi în noaptea incidentului: „Mai e deschis magazinul?”

O fostă studentă a Universității Cornell susține că a fost drogată și violată în grup la o petrecere din 2024. Ancheta penală a fost redeschisă după ce femeia a depus un proces civil și au apărut noi probe.

Discuţiile de pe grupul frăţiei au fost făcute publice. Foto: captură CBS News

Procuratura din comitatul Tompkins a decis să reia ancheta privind un presupus viol în grup care ar fi avut loc în octombrie 2024, la casa frăției studențești Chi Phi de la Universitatea Cornell.

Decizia a venit după ce o fostă studentă a universităţii a intentat un proces civil pe 14 septembrie 2026. În acel dosar, ea îi acuză pe șapte membri actuali sau foști ai frăției că au agresat-o sexual și au violat-o. În acelaşi dosar mai sunt vizaţi Universitatea Cornell, mai multe organizații asociate frăției Chi Phi, organizații ale unor frății feminine, fostul președinte al filialei Chi Phi de la Cornell, dar şi un bar din zonă.

Ce s-a întâmplat în 2024

Totul a pornit de la un incident petrecut în 2024, atunci când tânăra, a cărei identitate este protejată şi apare sub numele de Jane Doe, avea 20 de ani și era studentă la Cornell. În octombrie 2024 ea a ajuns la casa frăției Chi Phi, unde a consumat alcool și droguri. În plngerea depusă, ea susține că a ajuns într-o stare în care nu mai putea consimți și că șapte membri ai frăției au agresat-o sexual și au violat-o.

Ea a sesizat Poliția Universității Cornell în noiembrie 2024, însă atunci nu au fost formulate acuzații penale.

Procurorul districtual din comitatul Tompkins spune, însă, că în declarația pe care Jane Doe a dat-o sub jurământ la acel moment nu menționa că fusese drogată împotriva voinței sale sau că fusese violată în grup.

„Ea nu spune niciodată că a fost drogată fără știrea ei. Recunoaște că a consumat droguri și alcool în mod voluntar și în cunoștință de cauză. Nu susține că a fost forțată să participe la vreun act. Nu spune că a fost, la vreun moment dat, neajutorată fizic, inconștientă sau incapabilă să reacționeze cât timp s-a aflat în casa frăției”, a declarat procurorul Van Houten, explicând faptul că, la prima anchetă, procuratura s-a bazat pe investigația Poliției Universității Cornell și nu a desfășurat o cercetare independentă.

Avocatul femeii, Thomas P. Giuffra, contestă însă această prezentare a faptelor şi spune că modul în care autoritățile discută cu o persoană care susține că a trecut printr-un abuz sexual contează foarte mult și că Jane Doe nu a fost intervievată de un anchetator cu pregătire specializată în astfel de cazuri.

În opinia lui, un polițist universitar obișnuit nu are neapărat pregătirea necesară pentru astfel de interviuri, iar această expertiză ar trebui să aparțină unui detectiv specializat sau unui procuror.

„Cu toate acestea, doamna Doe nu a fost contactată niciodată de nimeni cu aceste competențe”, a declarat avocatul Thomas P. Giuffra, precizând că tânăra se afla într-o stare de traumă și de „autoprotecție” psihologică atunci când a vorbit cu autoritățile. El consideră că raportul inițial nu diferă în mod semnificativ de acuzațiile formulate ulterior în proces și spune că anchetatorii nu au verificat până la capăt probele disponibile.

De ce a fost redeschisă ancheta

În aceste condiţii, plângerea depusă în septembrie 2026 a determinat procuratura să reanalizeze cazul. Procurorul districtual a explicat că anchetatorii vor să afle dacă există probe care nu erau cunoscute în noiembrie 2024 și care ar putea schimba modul în care este evaluat dosarul.

„Vrem să reanalizăm dacă există dovezi suplimentare de care nu aveam cunoștință în noiembrie 2024, dar care există acum și care ar putea schimba evaluarea noastră asupra cazului și ar putea determina marele juriu să constate că au fost comise fapte penale”, a declarat Van Houten pentru ABC News.

Avocatul tinerei spune că femeia a sesizat poliția tocmai pentru că susținea că fusese comisă o infracțiune și că autoritățile ar fi trebuit să verifice toate elementele plângerii.

„Era obligația poliției să investigheze plângerile”, a declarat el.

„Le-a fost furnizată conversația de grup în care membrii frăției erau invitați să-mi violeze clienta. Aceasta era o probă esențială care susținea faptul că fusese comisă o infracțiune. Cu toate acestea, nici Poliția Cornell, nici procurorul districtual din comitatul Tompkins nu au revenit asupra cazului și nu au discutat ulterior cu doamna Doe”, a spus acesta, după ce recent au apărut noi probe şi filmări legate de incidentul din 2024.

Mesajele de pe Snapchat

Printre elementele prezentate în noul proces se află și o conversație de grup de pe Snapchat, intitulată „Chi Phi Actives”. CBS News New York a obținut imagini suplimentare din acea conversație, care ar fi avut loc în noaptea în care femeia spune că a fost drogată și violată în casa frăției.

La ora 1:42 a fost trimis un mesaj care sugera că o femeie era disponibilă pentru sex. Ulterior, unul dintre membrii frăției a întrebat: „Mai e deschis magazinul?” Răspunsul primit a fost: „Da.”

Avocatul tinerei consideră că discuția este o probă importantă și susține că mesajele arată că membrii frăției au fost invitați să urce la etaj și să participe la agresiune,

În timp ce procurorul districtual declară că nu a primit niciodată imaginea din grupul de Snapchat care apare în proces, avocatul victimei susține că aceasta fost pusă la dispoziția poliției încă din timpul primei anchete și că autoritățile nu au urmărit corespunzător informația.

Până acum, niciunul dintre cei șapte bărbați menționați în procesul civil nu a fost arestat sau pus sub acuzare în legătură cu incidentul. Avocații acestora resping acuzațiile formulate în proces și susțin că acestea nu reprezintă, în sine, dovezi că a fost comisă o infracțiune, notează cornellsun.

În ceea ce priveşte Universitatea Cornell, reprezentanţii acesteia spun că susțin decizia procuraturii de a redeschide ancheta penală, precizând, însă, că a analizat deja cazul prin propria procedură disciplinară care se aplică în astfel de situații în cadrul universității. Investigația internă a durat mai multe luni și s-a încheiat cu aplicarea unor sancțiuni, mai spune istituţia, fără să precizeze însă ce sancțiuni au fost aplicate sau cui anume.