Analiză Ce opțiuni mai are Nicușor Dan după căderea Guvernului Mureșan. De ce PSD nu putea vota „fără să se detoneze în interior”

Eșecul lui Siegfried Mureșan nu înseamnă doar că România rămâne, din nou, fără un guvern învestit, ci că actuala configurație politică nu reușește să producă majoritatea necesară pentru a ieși din criză. Într-o analiză pentru „Adevărul”, politologul Alexandru Coita vede votul de miercuri din Parlament ca pe un test care a arătat cât de adâncă este ruptura dintre partidele care ar trebui să susțină un guvern și explică de ce PNL și USR nu au reușit să atragă PSD de partea lor. Miza se mută acum la Cotroceni: un al patrulea candidat, un premier mai puțin politic și un guvern tehnocrat sau o formulă construită în jurul PSD sunt scenariile care pot evita prelungirea blocajului și apropierea de alegeri anticipate.

Parlamentul a respins propunerea de guvern condusă de Siegfried Mureșan Foto: Inquam

„Încă din momentul în care Mureșan a fost nominalizat, noi i-am dat șanse minime să treacă. Ulterior, am făcut o evaluare împreună cu echipa mea, iar conform metodologiei noastre, au rezultat șanse de aproximativ 5% să treacă. De ce nu a trecut? Nu a trecut pentru că, în momentul de față, scena politică este în continuare foarte polarizată. În acest moment, un premier desemnat din partea unui partid politic nu are cum să strângă voturi din cealaltă zonă.

Deci, dacă ne raportăm la PNL, s-a văzut că ei nu au cum să strângă voturi din partea PSD. A picat pentru că nici măcar nu au încercat în mod real să obțină voturi din partea PSD. Din punctul meu de vedere, a fost o operație de PR a celor din PNL și USR, pentru a arăta că ei sunt o soluție pentru problemele României”, arată expertul.

De ce PSD „s-ar fi detonat în interior” dacă ar fi votat

În cazul PSD, explicația pentru refuzul de a susține guvernul ține, potrivit lui Alexandru Coita, de tensiunile interne ale partidului și de poziția fragilă a lui Sorin Grindeanu în fruntea formațiunii. Un vot pentru un guvern din care PSD nu face parte ar fi putut avea un cost politic important pentru liderul social-democrat, mai ales după promisiunea făcută partidului că va reveni la guvernare.

„De partea cealaltă, social-democrații nu vor să asigure un guvern stabil. A picat pentru că, din punctul lor de vedere, cei din PSD nu aveau cum să voteze acest guvern. Pentru că, dacă ar fi votat acest guvern, s-ar fi detonat în interior.”

Potrivit politologului, problema nu era doar intrarea sau nu la guvernare, ci și reacția propriilor membri, votanți și simpatizanți la susținerea unei formule asociate cu fostul guvern Bolojan.

„Adică, președintele Grindeanu ar fi pierdut probabil sprijinul membrilor partidului, care se așteptau să ajungă la guvernare, așa cum le-a promis încă din mai. Și pentru că probabil ar fi avut de suferit grav o scădere, dacă ar fi susținut un guvern din care nu face parte. Votanții și simpatizanții PSD nu ar fi putut să accepte că partidul votează un guvern după chipul și asemănarea lui Bolojan, pe care ei îl asociază cu tăieri, cu creșteri de taxe, cu suferință economică și așa mai departe.”

Urmează al patrulea candidat

Alexandru Coita crede că președintele Nicușor Dan va alege să continue cu un guvern tehnocrat și că această variantă de guvern va fi cea care va trece.

„Mai departe, probabil că vom avea din nou consultări. Nu cred că președintele se va prevala de articolul din Constituție care îi permite să dizolve Parlamentul, pentru că nu este obligat să o facă și a afirmat chiar el, dacă mă înșel, că nu o va face. Cred că va convoca noi consultări și cred că va nominaliza un al patrulea candidat pentru funcția de premier.

Aici sunt patru variante. Prima variantă este aceea de a merge pe un nume de premier mai tehnic, mai independent, mai puțin partinic, care să vină în fața Parlamentului cu un guvern de tehnocrați sau mai puțin politizați, să spunem. A doua variantă este aceea a unui guvern care să fie format în jurul PSD, cu Sorin Grindeanu. A treia și a patra sunt un blocaj prelungit sau alegeri anticipate, dar văd variantele trei și patru foarte departe de primele două."

Ce variante vede Coita pentru următorul premier

După respingerea guvernului Mureșan, Alexandru Coita indică mai multe nume pe care le vede posibile pentru o eventuală desemnare a unui premier cu profil independent sau mai puțin politic. El subliniază însă că este vorba despre o analiză de moment, iar în cazul unuia dintre nume precizează explicit că este doar o speculație.

„Prima variantă, anume un premier cu profil independent sau mai puțin politizat, aici văd în mare patru posibilități în momentul de față. Prima: Alexandru Nazare, ministrul finanțelor. A doua: Nazare, fiind la origine din zona PNL, din zona PSD, dar care să nu fie neapărat o persoană foarte politică, Victor Negrescu, care este vicepreședinte al Parlamentului European și are și avantajul că este bine conectat la zona UE. Al treilea: un nume care a fost deja vehiculat, Leonardo Badea, este prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, BNR. Și al patrulea nume: Eugen Tomac. Eugen Tomac care a mai fost nominalizat prima dată. Și dacă mă întrebați în momentul ăsta cine cred că o să fie, așa, la nivel pur speculativ, cred că o să fie Eugen Tomac nominalizat. Dar, repet, pur speculativ.”

De ce s-a ajuns la această succesiune de desemnări

Alexandru Coita interpretează succesiunea de desemnări și prin prisma relației dintre Nicușor Dan și partidele de dreapta. În opinia sa, nominalizarea lui Siegfried Mureșan a avut și o miză politică în relația dintre președinte și Ilie Bolojan, iar următoarea desemnare ar putea fi decisivă pentru ieșirea din blocaj.

„Cred că toți din Parlament vor ști că, dacă nici această a patra variantă nu va trece, probabil se va ajunge la anticipate. Nu cred că își mai permite președintele să continue acest circ dincolo de următoarea desemnare. Desemnarea lui Siegfried Mureșan a fost un test pentru Bolojan și PNL. Cred că a fost și un fel de mod de a întoarce o “favoare” (cu ghilimele) pe care Bolojan i-a făcut-o președintelui când l-a numit pe Tomac. Și a fost atunci acea discuție că inițial a spus că sprijină, după care nu l-a sprijinit.”

În aceeași interpretare, relația dintre Cotroceni și conducerea PNL ar fi influențat alegerea lui Mureșan, fără ca acest lucru să însemne însă că anticipatele sunt inevitabile.

„Mă aștept ca această abordare a lui Ilie Bolojan să fi deranjat la Cotroceni. Și acum a venit reversul, cu Siegfried Mureșan. Nu cred că vom ajunge la anticipate, nu acum, dar sigur nu este exclus în momentul de față, la cum se vede scena politică. Dacă parlamentarii noștri nu reușesc să găsească o formulă de majoritate nici pentru următoarea desemnare a președintelui.”

De ce ar putea reveni varianta unui premier tehnocrat

Alexandru Coita vede două explicații pentru posibilitatea ca Nicușor Dan să opteze din nou pentru un premier cu profil tehnic sau mai puțin politic. Prima ține de preferința exprimată anterior de președinte, iar a doua de contextul economic și de costul politic al măsurilor de consolidare fiscală care urmează.

„Din două motive principale. Primul motiv este că asta a fost preferința președintelui încă de la început. Dacă noi vedem la profilul psihologic al președintelui Nicușor Dan, părerea mea este că vorbim de un om care este hotărât în deciziile lui, nu renunță ușor. De asta l-am și nominalizat pe Tomac ca potențial al patrulea premier desemnat, tocmai pentru că a rămas probabil setată această opțiune în mintea președintelui.”

Al doilea argument invocat de politolog ține de dificultatea măsurilor fiscale care urmează și de responsabilitatea politică pe care ar trebui să și-o asume orice partid ajuns la guvernare.

„Și a doua este că, din păcate, pentru noi și pentru politicieni va trebui să continuăm măsurile de consolidare fiscală, măsuri dificile, deci banii vor fi puțini. Cum îi văd eu pe cei din PSD, sigur că, pe de o parte, au reflexul acesta al puterii, adică vor să meargă la guvernare. Pe de altă parte, însă, probabil că, dacă ajung la guvernare singuri sau cu UDMR și micile partide suveraniste din Parlament, nu vor mai putea să evite decontarea unor probleme sociale.”

Un guvern cu mandat limitat pentru stabilizarea României

Expertul consideră că o soluție cu mandat limitat ar putea oferi României timpul necesar pentru stabilizarea situației economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor și a partenerilor externi. În scenariul său, un astfel de guvern ar avea ca principale obiective trecerea iernii și adoptarea bugetului pentru 2027.

„Cred că varianta care o să se decanteze este cea a unui guvern de tip Tomac, pe perioadă limitată, ideea fiind să reușim să ne înțelegem până să trecem iarna. Un guvern pe șase luni, cu mandatul de a stabiliza România, de a restabili încrederea piețelor financiare, partenerilor și, evident, foarte important, de a elabora și de a adopta bugetul pe 2027.”

Politologul leagă această variantă și de presiunea exercitată asupra parlamentarilor după respingerea guvernului Mureșan și activarea condițiilor constituționale pentru dizolvarea Parlamentului.

„Cred că ar avea șansele cele mai mari de până acum să treacă. Nu înseamnă că va trece, dar cred că sunt șansele cele mai mari de până acum, pentru că din momentul ăsta, după votul, după eșecul lui Siegfried Mureșan, se îndeplinesc în mod oficial toate condițiile care îi permit președintelui să dizolve Parlamentul. Asta înseamnă că, din momentul ăsta, fiecare parlamentar este la mâna președintelui și fiecare va ști că, dacă votează să pice următorul guvern, la turul următor se poate să nu își mai găsească un loc în Parlament. Sunt multe necunoscute pentru care șansele să mai prindă o barcă de genul anticipate sunt mici.”

Ce ar putea însemna alegerile anticipate

Alexandru Coita discută și scenariul alegerilor anticipate și posibilele efecte asupra echilibrului politic. În analiza sa, AUR ar putea obține un scor mai mare decât în prezent, în timp ce partidele tradiționale ar putea pierde din susținere, iar Parlamentul ar putea deveni și mai fragmentat.

„Nu vreau să dau cifre, că mulți se avântă: cum, domnule, să ia 46%, o să ia nu știu cât AUR. Eu nu cred că o să ia atât de mult. Însă, aproape sigur, o să aibă un bonus electoral față de scorul pe care l-am prezentat. Adică o să ia mai mult decât acum. În ceea ce privește celelalte partide, nu le văd prea bine. Adică PNL, PSD, probabil că vor fi în aceeași zonă de scor, poate cu o mică scădere, o mică variație, câteva procente. Cred că s-au îmbătat cu apă rece cei din PNL, cred că s-au gândit că, făcând scut în jurul lui Ilie Bolojan, o să crească în sondaje. USR-ul am văzut că nu reușește să treacă de bariera de 10-12%. Posibil să mai avem alte partide, din astea populiste, suveraniste, care să nu se facă prea de parlament.”

Coita avertizează că o astfel de configurație ar putea schimba inclusiv raportul dintre AUR și celelalte formațiuni parlamentare și ar face mai dificilă izolarea politică a partidului.

„Deci, e posibil să mai avem și alte partide, cum a fost Șoșoacă, cum a fost Partidul POT. Va fi foarte complicat dacă ajungem la anticipate și se concretizează aceste estimări, pe care nu le fac doar eu; toată lumea le face. Va fi foarte complicat să mai menții acel, așa-numit, “cordon sanitar”. Deci ne putem gândi la o perspectivă în care AUR să intre la guvernare. Eu, să fiu sincer, nu cred că suntem pregătiți pentru acel moment. Și nu cred că își dorește nimeni în afară de cei de la AUR acest rezultat”, încheie expertul.