România atacă Spania pe migrație. De la victima Austriei la acuzator. Care este miza din spatele scandalului

Europa se fisurează din nou din cauza migrației, iar Spania este noua țintă a liderilor europeni. Politologul Gabriela Ciot, expert în politici europene, analizează, pentru „Adevărul”, jocurile politice din spatele scandalului, interesele obscure de la Est și riscurile de la granițe.

Migranţi marocani în enclava spaniolă Ceuta. FOTO: EPA - EFE

Criza refugiaților, declanșată joi, provoacă un scandal monstru, după ce liderii din 22 de state, inclusiv România, au lansat un atac virulent, critică politica de migrație a Spaniei și cer măsuri pentru combaterea intrărilor ilegale în spațiul european. Premierul spaniol Pedro Sánchez respinge acuzațiile și acuză o reacție „egoistă” a partenerilor europeni.

România a trecut acum în tabăra țărilor care critică politicile de migrație relaxate, așa cum sunt cele din Spania, dar în trecut a fost ea însăși victimă într-un scandal asemănător. Practic, României i s-a refuzat accesul în spațiul Schengen de către Austria, după ce Viena a reproșat Bucureștiului că nu și-a securizat granițele suficient și că este vulnerabilă în fața rețelelor de migrație ilegală. 

Acum, Spania este pusă la zid, iar țări ca Italia se folosesc de criza migranților și a anunțat suspendarea temporară a aplicării acordului Schengen în relația cu Spania, în timp ce mai mulți lideri europeni cer înăsprirea controalelor la frontiere.

„Adevărul” abordează acest subiect cu politologul Gabriela Ciot, profesor la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Expert în negocieri internaționale, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și fost candidat pentru funcția de comisar european, Gabriela Ciot va explica unde se poate ajunge cu acest scandal și care ar fi soluțiile

Adevărul: Spania a înfuriat 22 de state din UE, printre care și România, care solicită Comsiei Europene o videoconferință de urgență, după evenimentele de la Ceuta. Au dreptate liderii europeni să critice atât de dur Madridul?

Gabriela Ciot: Am văzut toți ceea ce s-a întâmplat la Ceuta, iar gravitatea evenimentelor este evidentă. Doar că punctul meu de vedere este acesta, Spania, până la urmă, a reușit să gestioneze bine situația complicată în care s-a aflat, având în vedere faptul că 48.300 de imigranți voluntari s-au reîntors în țările de unde au plecat. Aceasta a fost, de fapt, și declarația Comisarului pe Migrație, Magnus Brunner, care este și el de origine austriacă. Și gândiți-vă că spaniolii au avut un interval scurt de timp în care s-au mobilizat. În opinia mea, Spania s-a descurcat excelent în situația dată, mai ales că Madridul nu poate fi făcut vinovat pentru tot ceea ce s-a întâmplat acolo. Din contră, ei au gestionat foarte bine situația, dovadă și că zeci de mii de oameni au fost convinși să se întoarcă în țările lor. Și așa cum a spus și președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, niciunul dintre acești oameni nu a ajuns în alte state europene.

Miza politică a migrației 

Vehemența cu care a fost criticată Spania ne aduce nouă aminte de felul în care a fost pusă la zid România de Austria și blocată ani la rând în anticamera Schengen. De această dată, Bucureștiul s-a alăturat grupului de state care critică Madridul, dar ce a stat totuși la baza acestei reacții vehemente din partea celor 22 de țări?

În parte există, dar situația de acum e puțin diferită. Eu cred că interpretarea trebuie să se facă în cheia aceasta politică, pentru că în multe din statele membre, în anul următor, vor avea loc alegeri. Și atunci știm că și în 2015, aceste acțiuni care au privit valul acesta de migranți au fost exploatate de către partidele extremiste și am văzut cum au crescut. Dacă facem o analiză a tuturor alegerilor din ultima perioadă din statele membre, vedem că această tema politicii de migrație a fost abordată de multe astfel de state. Cred că e green deal-ul și aceasta, politica de migrație, și le-a adus scoruri foarte mari, spun eu.

Acum, avem cele două poziții, că despre asta vorbim, și apoi altor state, 22 de state care au semnat o scrisoare inițiată de primul ministru al Italiei, Giorgia Meloni și de premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. Și România am văzut că a semnat această scrisoare, prin care se solicită o videoconferință de urgență a miniștilor de interne din statele membre, mi se pare că luni. Știu de asemenea că și ambasadorii statelor membre la UE se vor întâlni luni, tot pentru a discuta acest subiect. Eu cred că autoritățile spaniole au acționat bine, având în vedere faptul că această creștere a fluxului de migranți s-a petrecut într-o perioadă scurtă. Și pe lângă aceste mesaje care vin din partea unor state membre, și de sigur motivația este politică, pentru că, repet, partidele acestea populiste de extremă dreaptă utilizează orice element și mai ales cel care ține de politica de migrație pentru a escalada și aduce astfel mai multe voturi, trebuie să luăm în vedere și faptul că sunt și factori externi în Uniunea Europeană care acționează întotdeauna împotriva unității și a solidarității europene. Și am văzut că sunt foarte multe astfel de cazuri.

Război hibrid și manipulare în Ceuta

Există și analize care ar indica faptul că anumite interese obscure, de care Rusia nu ar fi străină, ar fi condus la această adevărată invazie de la Ceuta. Ce alte cauze ați mai identifica?

În acest caz la Ceuta, mobilizarea care a fost făcută, pe rețelele sociale ne indică de asemenea că sunt forțe externe, probabil dinspre Est, care au acționat foarte, foarte rapid. Știm bine ceea ce se petrece în ceea ce privește acest război hibrid, război cibernetic. Am văzut că presa internațională a relatat astfel de imagini, s-o ofereau sfaturi, ce echipamente să ia, pentru că este această decizie a Curții Supreme a Spaniei. Deci a fost o decizie a Curții Supreme din Spania, potrivit cărea cei care ajungeau pe mare, pe teritoriul spaniol, nu mai erau returnați. Dar asta nu înseamnă că ei vor intra în legalitate. Și mai coroborăm chestiunea aceasta cu ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă în Spania. Să nu uităm că și la anul vor avea loc alegeri în Spania. Iar Guvernul Sanchez este un guvern pro-migrație. Să nu uităm că acest guvern a venit cu câteva facilități de regularizarea situației celor care muncesc în Spania pe o perioadă mai lungă de timp, chiar 10 ani, și nu au acte. Aici să ținem și cont că mulți dintre ei sunt și magrebieni. Și probabil aceștia și-au anunțat și rudele. Și din păcate, ceea ce a spus și primul ministru Sanchez, s-au mobilizat și aceste rețele de trafic de persoane. Deci iată că avem o coroborare a mai multor factori. Și în acest tablou, să nu uităm și de contextul intern în Spania. Iată, după trei mandate, Sanchez este cam cu 6% în urma asta, cel puțin din ultimele date în Spania. Și atunci și partidele de dreapta din Spania accentuează foarte mult acest discurs anti-imigrație. De asemenea, așteptăm și acest pilon european care privește politica de migrație să intre în acțiune. Dar, repet, în tot acest context, având în vedere faptul că într-o perioadă foarte scurtă de timp, autoritățile spaniole totuși s-au mobilizat, au trimis acasă, voluntar, prin condițiile pe care le-au creat foarte mulți voluntari. Au pus deja și granițe din acelea pe apă. Tot ce s-a întâmplat acolo ridică, cumva, multe semne de întrebare.

Politologul Gabriela Ciot are expertiză în negocieri internaționale. FOTO: Arhivă personală

Este nevoie de o reacție atât de puternică din partea altor state UE sau ar fi trebuit o altă atitudine, poate o critică mai constructivă?

Desigur, este nevoie de o clarificare și discuție și colaborare între statele membre pe această temă, dar nu pentru a pune la zid Spania. Pentru că, în momentul în care apare o asemenea situație, toată problema vizează toate statele membre. Am citit acea scrisoare. Dacă este vorba de o videoconferință pentru a se discuta situația și a veni cu măsuri de solidaritate și de sprijin pentru Spania, este foarte bine. Știm că și Pedro Sánchez a trimis și el o scrisoare. De fapt, acum se trimit foarte mult înspre Consiliul Europen care este deținut de către Irlanda. Deci să vedem ce se va întâmpla luni până la urmă. Situația pare că a fost rezolvată la Ceuta, dar asta nu înseamnă că vigilența nu va continua. Și totuși, din imaginile pe care le-am văzut, gradul de organizare pe care l-a avut acest val de migranți, gădiți-vă, câteva zeci de mii de oameni, mă face să mă gândesc că a fost o acțiune organizată. Altfel nu se putea în câteva zile. Și din ceea ce am văzut, erau și reprezentanți a autorităților din Maroc care au oprit circulația pentru ca din aceste camioane, din tiruri să iasă cei care voiau să ajungă acolo. Desigur, mesajul acestei acțiuni, prin tot ceea ce s-a realizat pe social media, poate să transmite teamă și la adresa securității a locuitorilor din orașul Ceuta. Au fost multe intervenții ale locuitorilor.

De ce se implică și România în tabăra „acuzării”

Se vorbește despre o suspendare, cel puțin temporară, a accesului la spațiul Schengen pentru Spania, iar Franța și Italia au fost primele țări care au trecut la fapte. Se impunea acest lucru?

Eu nu cred că ar fi motive serioase pentru o suspendare temporară a accesului la Schengen a Spaniei, pentru că asta se mai precizează în scrisoare. Și, așa cum spuneți, Franța și Italia au luat deja această măsură. Franța a făcut-o la nivel terestru pe șosele și pe căi ferate, iar Italia pe cale maritimă, pentru că numai așa are graniță cu Spania. Aș spune că cele două țări s-au grăbit, totuși.

Spuneam că România e printre cele 22 de semnatare ale scrisorii care critică vehement Spania. E corectă decizia României de a se alătura pe aceast listă, mai ales ținând cont de trecut?

Este complicat de spus, nu știu dacă e cea mai potrivită decizie din partea României, n-aș putea spune dacă chiar se impunea. Acum depinde și de discuțiile care au avut loc între reprezentanții acestor state membre. Dar să nu uităm că avem o comunitate foarte importantă de români care trăiește acolo și probabil aceste măsuri pro-imigrație au ajutat și mulți dintre cetățenii români. Și la nivel politic, de exemplu, știu că social-democrații din România au o relație foarte bună cu guvernul spaniol. Este greu să spun da sau nu, dar probabil m-aș îndrepta despre o decizie de a nu semna această scrisoare până ce nu auzim toate argumentele și nu vedem toate măsurile care au fost luate de spanioli. Vedeți că ei au fost, hai să spunem între ghirimele, atacați la nivelul declarațiilor și de către administrația americană. Deci și din exterior și din interior și în momente mai dificile se vede cine sunt prietenii.

Ca de obicei, Austria, țara care ne-a ținut departe de Schengen invocând motive asemănătoare, este pe listă.

Sigur că da, Austria nu putea lipsi de pe lista țărilor care consideră că un alt stat are politici prea relaxate în domeniul migrației. Și știm că și azi Austria a rămas la fel de anti-tot ce înseamnă migrație, este una dintre țările cele mai vehemente. Să uităm și culoarea politică a guvernului de la Viena. Știți că și ei sunt de dreapta și au extrema dreapta în coaliția de guvernare, așa că prezența Austriei nu reprezintă deloc o surpriză. Cum am spus și mai devreme, politicul contează foarte mult aici. Deci chiar aceasta politică este foarte, foarte importantă și, din păcate, vedem că decidenții acționează ca oameni politici în loc să fie orientați mai mult spre binele comun

Extinderea parteneriatelor strategice cu statele africane, o soluție

Uniunea Europeană se află în fața unor provocări majore, iar acum se adaugă și aceasta, problema migrației. Riscă acest lucru să fisureze și mai mult unitatea europeană, într-o perioadă când oricum există și apar încă tot mai multe falii?

Eu sunt optimistă, în primul rând, pentru că și dacă ne uităm în spate, întotdeauna în momentele dificile Uniunea Europeană a găsit soluțiile potrivite. Și fac o comparație cu Brexit, cu acel val de migrație din acei ani. Mai este și războiul din Ucraina, vedeți, la granița de Est a Uniunii Europeane. Din toate aceste momente Uniunea Europeană a devenit mai coezivă, chiar dacă unele probleme nu s-au rezolvat încă în totalitate. Da, solidaritatea între statele membre ale Uniunii Europeane desigur este pusă la încercare, dar a fost mai puternică. Și, desigur, pe lângă toate provocările la care trebuie să facă față Uniunea Europeană aceste crize multiple, iată că politica de migrație rămâne în continuare un punct sensibil, care poate să fie exploatat, mai ales de către aceste mișcări de dreapta, mișcări populiste de la nivelul intern al Uniunii Europeane. Dar să nu uităm și de acești actori externi care, în permanență, putem spunem că stau la pândă și exploatează orice vulnerabilitate care apare.

Care considerați că ar fi soluțiile ca astfel de situații să nu se mai repete și care ar fi lecția pe care statele Uniunii Europene ar trebui să o învețe de aici?

Cred că este o nouă lecție pe care Uniunea Europeană va reuși să o învețe și să genereze soluții mult mai bune și, iată, pentru viitoarea președinției irlandeză, o nouă provocare la nivelul statelor, unde se cunosc din exemplele trecute, că există astfel de între ghilimele porți pe unde vin migranții. Și mă refer în primul rând la Spania, Italia și Grecia. Da, să ne amintim ce a fost și în 2015, probabil este nevoie de o dezbatere acestor cazuri la nivelul Consiliului JAI, în primul rând, unde toate statele membre pot să își exprime pozițiile tocmai pentru a diminua efectele unei astfel de episoade și desigur. Și văd utile o serie de parteneriate cu țările acestea de origine și de tranzit, cu Marocul, desigur, acolo între Spania și Maroc sunt câteva situații mai sensibile, chiar și aceasta a Ceutei. Și mă gândesc aici în primul rând la o consolidare și chiar o extindere a acestor parteneriate, în special a țărilor din regiunea MENA, da, a bazinului Mării Mediterane, cu statele din Nordul Africii pentru că acestea privesc nu doar politica de migrație și azil, ci și politica de apărare și de securitate. Iată două domenii de politici, politici comune ale Uniunii Europene care vor contribui, desigur, la creșterea securității cetățenilor europeni. Și acestea vin la pachet și cu combaterea traficului de persoane, pentru că din declarațiile primului ministru spaniol s-a vorbit de chestiunea aceasta deopotrivă.