Motivarea deciziei din dosarul azilelor din Bihor. De ce au scăpat Viorel Pașca și ceilalți inculpați de arest. Judecător: „Ministerul Public nu a furnizat argumente”

Motivarea prin care Tribunalul București a dispus plasarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca și a celorlalți cinci inculpați scoate în evidență mai multe vulnerabilități ale argumentației DIICOT. Judecătorul arată că lipsesc elemente esențiale privind individualizarea presupuselor victime și că Ministerul Public nu a justificat necesitatea arestării preventive.

Viorel Pașca, plasat în control judiciar FOTO: ebihoreanul

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București explică, în motivarea deciziei prin care a respins solicitarea DIICOT de arestare preventivă a lui Viorel-Teodor Pașca și a celorlalți cinci inculpați din dosarul azilelor ilegale din Bihor, că procurorii nu au individualizat, până în această etapă procesuală, cele 210 acte materiale de trafic de persoane reținute în sarcina acestora și nu au demonstrat de ce doar o măsură privativă de libertate ar putea înlătura pericolul pentru ordinea publică.

Potrivit motivării, lipsesc elementele concrete care să permită instanței să analizeze separat fiecare presupus act de exploatare și necesitatea celei mai severe măsuri preventive.

„Judecătorul observă, totodată, că, deşi Ministerul Public reţine în sarcina inculpaţilor săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prin raportare la un număr de 210 acte materiale, până la acest moment procesual actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecărui act material şi nici nu descriu, în mod distinct, situaţia de fapt aferentă fiecăreia dintre acestea. Deşi această modalitate de formulare a acuzaţiei nu împiedică reţinerea existenţei suspiciunii rezonabile cu privire la mecanismul infracţional descris de acuzare, prezintă relevanţă în aprecierea caracterului necesar şi proporţional al celei mai severe măsuri preventive. Cu cât acuzaţia priveşte un număr mai mare de acte materiale şi un fenomen infracţional de o asemenea amploare, cu atât exigenţele privind individualizarea situaţiei de fapt devin mai ridicate, inclusiv în etapa verificării necesităţii măsurii preventive”, se arată în motivare. 

Judecătorul arată că, în lipsa individualizării fiecărei presupuse victime și a fiecărui act material, instanța nu poate verifica dacă fiecare faptă corespunde unei situații concrete de exploatare, fiind obligată să analizeze cauza exclusiv prin prisma mecanismului infracțional descris în ansamblu.

„În aceste condiţii, judecătorul apreciază că pericolul actual pentru ordinea publică rezultă în principal din gravitatea acuzaţiilor formulate şi din ecoul social firesc pe care asemenea fapte îl produc, însă nu identifică elemente concrete care să conducă la concluzia că numai măsura arestării preventive ori a arestului la domiciliu ar fi aptă să înlăture acest pericol”, se precizează în document.

Un alt aspect evidențiat în motivare este faptul că instituțiile publice au fost cele care au direcționat beneficiarii către locațiile administrate de Viorel Pașca și apropiații săi.

Judecătorul arată că vulnerabilitatea persoanelor presupus exploatate era cunoscută autorităților, însă acestea nu au identificat și nu au oferit soluții alternative de protecție.

„Această constatare nu conduce la concluzia că activitatea desfăşurată de inculpaţi ar fi fost, prin ea însăşi, licită ori justificată şi nici nu exclude posibilitatea ca, profitând de această realitate socială, inculpaţii să fi urmărit obţinerea unor foloase patrimoniale prin modalitatea descrisă de acuzare. Ea demonstrează însă că prezenta cauză nu poate fi analizată exclusiv prin prisma gravităţii abstracte a infracţiunilor cercetate, fără evaluarea împrejurării esenţiale că activitatea desfăşurată de inculpaţi s-a dezvoltat şi s-a menţinut în timp într-un context în care chiar instituţiile statului apelau la inculpaţi pentru rezolvarea unor situaţii pe care nu reuşeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituţionale”, se mai arată în motivare.

Judecătorul: Procurorii nu au demonstrat de ce este necesară arestarea preventivă

Instanța subliniază că noțiunea de pericol pentru ordinea publică trebuie analizată distinct de gravitatea faptelor investigate.

„În acest sens, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că Ministerul Public nu a furnizat argumente pentru care, la acest moment, se impune orientarea către o măsură privativă de libertate, iar măsura controlului judiciar nu ar fi suficientă şi în prezenta cauză”, relevă documentul.

Magistratul mai reține că activitatea descrisă de procurori a încetat în urma intervenției organelor judiciare, toate locațiile fiind verificate, beneficiarii relocați, iar principalele probe deja administrate prin percheziții, ridicarea documentelor, suporturilor informatice, cardurilor bancare și a altor înscrisuri relevante.

De asemenea, potrivit motivării, din datele dosarului nu rezultă că vreun inculpat ar fi încercat să influențeze martori, să distrugă probe sau să exercite presiuni asupra persoanelor audiate.

Totodată, instanța apreciază că nu există indicii privind un risc concret de sustragere de la urmărirea penală, inculpații având domicilii cunoscute și prezentându-se în fața organelor judiciare.

Judecătorul analizează și argumentul privind impactul social al dosarului, arătând că reacția opiniei publice nu poate fi evaluată exclusiv prin prisma gravității acuzațiilor.

La dosar au fost depuse numeroase înscrisuri constând în mesaje de susținere din partea unor persoane care afirmă că au cunoscut activitatea desfășurată de inculpați, au vizitat centrele administrate de aceștia sau au desfășurat activități de voluntariat.

„Totodată, nici argumentul referitor la reacţia socială produsă de prezenta cauză nu poate fi analizat exclusiv prin prisma impactului negativ pe care asemenea acuzaţii sunt, în mod firesc, susceptibile să îl genereze în spaţiul public. Astfel, la termenul de judecată, apărarea a depus la dosar numeroase înscrisuri constând în mesaje provenite de la persoane care afirmă că au cunoscut în mod direct activitatea desfăşurată de inculpaţi, au vizitat în repetate rânduri locaţiile administrate de aceştia ori au desfăşurat activităţi de voluntariat împreună cu inculpaţii, exprimându-şi susţinerea faţă de aceştia şi descriind condiţiile de cazare şi îngrijire observate în mod nemijlocit. Existenţa acestor înscrisuri prezintă relevanţă în analiza reacţiei sociale generate de prezenta cauză, întrucât demonstrează că aceasta nu este una unitară, existând şi un segment al comunităţii format din persoane care au interacţionat nemijlocit cu activitatea desfăşurată de inculpaţi şi care apreciază pozitiv conduita acestora”, se arată în motivare.

Cine sunt inculpații

Tribunalul București a dispus plasarea sub control judiciar a tuturor celor șase inculpați reținuți în dosarul azilelor ilegale din Bihor:

Viorel-Teodor Pașca, considerat liderul grupului și președintele Asociației „Dumbrava DPG”;

Florica Pașca, soția acestuia, acuzată că gestiona fondurile și actele necesare încasării ajutoarelor de înmormântare;

Viorel-Emanuel Pașca, viceprimar al comunei Holod și fiul liderului, despre care procurorii susțin că și-ar fi folosit influența pentru protejarea rețelei;

Abel-Timotei Pașca, implicat, potrivit anchetatorilor, în administrarea cardurilor bancare și a locațiilor;

Daniel-Sabin Pașca, responsabil de logistica medicală și transportul beneficiarilor;

Delia Mioara Păcală, coordonatoarea activităților și a personalului.

Decizia Tribunalului București nu este definitivă și a fost contestată de Ministerul Public.

Viorel Pașca este cercetat de procurorii DIICOT într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.

Peste 400 de persoane sechestrate în imobile clandestine și un seif ticsit cu sute de carduri bancare aparținând victimelor au fost descoperite de procurorii DIICOT în urma perchezițiilor ce au vizat rețeaua condusă de Viorel Teodor Pașca, zis „Bunul Samaritean”, din județul Bihor.

Procurorii susțin în cererea de arestare preventivă a lui Pașca faptul că, din 2006, acesta a pus la punct o adevărată „fabrică de bani” ilegală, exploatând exclusiv pacienți cu dizabilități severe sau fără adăpost.

Toate victimele erau deposedate de acte și telefoane, izolate de familii și lăsate în grija unor îngrijitori analfabeți care le administrau tratamente medicale empirice, în timp ce membrii rețelei le încasau pensiile, ajutoarele de handicap și chiar primele de înmormântare.

11 persoane, între care Viorel Teodor Pașca, membri ai familiei sale și mai mulți colaboratori, sunt cercetați în dosarul care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată, cu 210 acte materiale reținute în sarcina principalului inculpat.