Foto Imagini ireale pe Dunăre: unul dintre cele mai mari fluvii ale Europei a devenit o mlaștină în județul Giurgiu

În zona Pădurii Bășica, din județul Giurgiu, Dunărea și-a pierdut aproape complet înfățișarea de fluviu. În locul apei se întind suprafețe de vegetație, porțiuni de mâl și mici acumulări de apă care seamănă mai degrabă cu ochiuri de mlaștină.

Vegetația a început să crească în locuri unde altădată era apă. Foto Adevărul

Imaginile surprind un sector al Dunării în care albia a devenit vizibilă pe suprafețe largi.

O Dunăre greu de recunoscut

În locurile în care în mod normal se vede apa, acum se poate merge prin albie. Suprafața este fragmentată: aici apare vegetație, dincolo o zonă umedă, iar în depresiunile terenului au rămas mici bălți izolate.

Apa nu mai formează o întindere continuă. Ochiurile rămase sunt separate de porțiuni de teren acoperite cu plante, iar peisajul seamănă pe alocuri mai mult cu o zonă mlăștinoasă decât cu un sector al unuia dintre cele mai mari fluvii ale Europei.

Retragerea apei a lăsat la vedere suprafețe care, în condiții normale, se află sub apă. Vegetația a început să ocupe aceste spații, iar micile acumulări rămase în albie creează un peisaj neobișnuit, în care granița dintre uscat și apă aproape că dispare.

Dunărea este aproape complet secată în apropiere de Slobozia, județul Giurgiu. Foto Adevărul

Fotografiile realizate la Pădurea Bășica surprind exact această transformare. Dunărea nu mai apare ca un curs continuu de apă, ci ca o succesiune de suprafețe uscate sau acoperite de vegetație, întrerupte pe alocuri de bălți puțin adânci.

Debitul, mult sub media lunii august

Imaginile sunt susținute de datele hidrologice oficiale. Potrivit celui mai recent buletin publicat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), la 16 august, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de 1.400 de metri cubi pe secundă.

Dunărea a secat aproape complet în zona Pădurii Băsica, din Giurgiu. Foto Adevărul

Valoarea este mult sub media multianuală pentru luna august, de 3.900 de metri cubi pe secundă. Cu alte cuvinte, debitul înregistrat la intrarea în țară era la aproximativ 36% din media obișnuită pentru această perioadă.

INHGA arată că debitul de 1.400 m³/s era staționar la Baziaș în intervalul 15–16 august, în timp ce în aval de Porțile de Fier au fost înregistrate scăderi pe anumite sectoare ale Dunării.

Zone mlăștinoase s-au format pe Dunăre, în apropiere de comuna Slobozia din Giurgiu. Foto Adevărul

Nivelul redus al apei se reflectă diferit de la un sector la altul, în funcție de configurația albiei. În zona Pădurii Bășica, efectul este vizibil în mod spectaculos: apa s-a retras suficient de mult pentru ca suprafețe largi ale albiei să devină uscate sau să fie ocupate de vegetație și mici zone umede.

O lună întreagă cu debite foarte mici

Datele INHGA arată că situația nu este una apărută brusc în ultimele zile. Debitul Dunării la Baziaș s-a menținut în jurul unor valori foarte reduse pe parcursul lunii august.

La începutul lunii, debitul era de aproximativ 1.550 m³/s, apoi a coborât la 1.500 și 1.450 m³/s, pentru ca în mai multe zile să se mențină în jurul valorii de 1.400 m³/s. Toate aceste valori au fost sub media multianuală de 3.900 m³/s pentru luna august.

Dunărea a secat aproape complet în zona Pădurii Băsica, din Giurgiu. Foto Adevărul

Diferența față de valorile obișnuite este importantă și pentru imaginea surprinsă în teren. La un debit atât de redus, retragerea apei expune suprafețe tot mai mari ale albiei, iar în zonele cu mici depresiuni apa rămâne izolată sub forma unor bălți.

Apa lasă locul vegetației

Peisajul de la Pădurea Bășica este dominat acum de contraste. Zonele în care apa a dispărut sunt ocupate de vegetație, în timp ce în adânciturile albiei mai persistă mici acumulări de apă.

Privite de aproape, aceste ochiuri de apă nu mai au aspectul unui curs de fluviu. Sunt mici suprafețe umede, înconjurate de vegetație și de teren descoperit, care dau albiei un aspect de mlaștină.

Dunărea a secat aproape complet în zona Pădurii Băsica, din Giurgiu. Foto Adevărul

Pe alocuri, urmele retragerii apei pot fi urmărite prin diferența dintre zonele încă umede și cele deja acoperite de vegetație. În alte locuri, apa a rămas doar în mici bălți, fără legătură vizibilă între ele.

Dunărea continuă să curgă pe sectorul românesc, însă imaginile din această zonă arată cât de mult se poate schimba aspectul fluviului atunci când debitele coboară la valori mult sub media perioadei.

La Baziaș, INHGA indica în 16 august un debit de 1.400 m³/s, față de media de 3.900 m³/s pentru august. Iar datele hidrologice consemnate în zilele precedente arată că această situație cu debite foarte scăzute s-a menținut pe parcursul întregii luni.

Dunărea a secat aproape complet în zona Pădurii Băsica, din Giurgiu. Foto Adevărul

În zona Pădurii Bășica, această diferență dintre debitul actual și valorile obișnuite se vede direct în peisaj: în locul unei întinderi continue de apă, albia este împărțită acum între vegetație, teren umed și mici bălți care seamănă cu ochiuri de mlaștină.