DIICOT: Peste 1.000 de morți în 17 ani. Ororile din „azilele groazei” din Bihor, controlate de gruparea Pașca. Cum funcționa fabrica informală de bani

Peste 400 de persoane sechestrate în imobile clandestine și un seif ticsit cu sute de carduri bancare aparținând victimelor au fost descoperite de procurorii DIICOT în urma perchezițiilor ce au vizat rețeaua condusă de Viorel Teodor Pașca, zis Bunul Samaritean, din județul Bihor. Anchetatorii susțin în cererea de arestare preventivă a lui Pașca faptul că, din 2006, acesta a pus la punct o adevărată „fabrică de bani” ilegală, exploatând exclusiv pacienți cu dizabilități severe sau fără adăpost. Victimele erau deposedate de acte și telefoane, izolate de familii și lăsate în grija unor îngrijitori analfabeți care le administrau tratamente medicale empirice, în timp ce membrii rețelei le încasau pensiile, ajutoarele de handicap și chiar primele de înmormântare. 11 persoane, între care Viorel Teodor Pașca, membri ai familiei sale și mai mulți colaboratori, sunt cercetați în dosarul care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată, cu 210 acte materiale reținute în sarcina principalului inculpat.

Procurorii cer arestarea lui Viorel Teodor Pașca zis „Bunul Samaritean”

În documentul prin care s-a solicitat arestarea preventivă, anchetatorii rețin că activitatea investigată ar fi început în anul 2006 și s-ar fi desfășurat pe raza județului Bihor, în localitățile Holod, Dumbrava, Ceica și Tinca, prin intermediul unor imobile în care ar fi fost adăpostite persoane vulnerabile provenite din spitale, DGASPC-uri și alte instituții sociale din mai multe județe.

Potrivit procurorilor, în decurs de aproximativ 17 ani, ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane fără locuință, vârstnici sau persoane cu dizabilități, iar aproximativ 1.020 dintre acestea ar fi decedat în perioada în care s-ar fi aflat în îngrijirea grupării, fiind ulterior înhumate în cimitirul din localitatea Dumbrava. 

Acuzațiile formulate de DIICOT

Viorel Teodor Pașca este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și de trafic de persoane în formă continuată, faptele fiind descrise de procurori ca fiind săvârșite prin „alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”, cu circumstanța agravantei prevăzute de Codul penal. În sarcina sa sunt reținute 210 acte materiale.

Soția sa, Florica Pașca, este acuzată de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Aceleași infracțiuni de complicitate sunt reținute și în cazul lui Abel Timotei Pașca, Viorel Emanuel Pașca și Daniel Sabin Pașca, alături de alte persoane din familie și din anturaj.

Mai multe persoane, între care Delia Mioara Păcală, Estera Anca Pașca, Ioana Viorica Pașca și Ramona Viorica David, sunt acuzate de constituirea sau aderarea la un grup infracțional organizat și complicitate la trafic de persoane. În unele cazuri, procurorii rețin forma de sprijinire a grupului, în funcție de rolul atribuit fiecărei persoane.

Cum ar fi fost construit mecanismul social și financiar

Anchetatorii susțin că gruparea ar fi funcționat prin preluarea persoanelor vulnerabile, în special a celor fără aparținători, cu dizabilități psihice sau aflate în situații sociale grave, acestea fiind transferate din spitale sau centre sociale către imobilele controlate de inculpați.

Potrivit referatului, selecția beneficiarilor ar fi vizat în mod preponderent persoane „fără familie și fără sprijin”, cu scopul de a permite valorificarea veniturilor acestora, inclusiv pensii, indemnizații de handicap sau ajutoare de înmormântare.

Procurorii arată că activitatea s-ar fi desfășurat în afara oricărui cadru legal de furnizare a serviciilor sociale, fără acreditare și fără licențierea imobilelor în care erau găzduite persoanele. De asemenea, anchetatorii susțin că imobilele ar fi fost deținute fie de Viorel Teodor Pașca, fie de o asociație controlată de acesta, Asociația „Dumbrava DPG”, finanțată prin donații.

Lipsa formei legale de funcționare

În referat se arată că Asociația „Dumbrava DPG” ar fi fost inițial acreditată ca furnizor de servicii sociale, însă nu ar fi obținut niciodată licența de funcționare, fiind ulterior radiată din registrul furnizorilor acreditați. În această situație, activitatea de îngrijire a persoanelor vulnerabile s-ar fi desfășurat, potrivit procurorilor, fără respectarea cadrului legal.

Totodată, anchetatorii rețin că inculpatul principal ar fi desfășurat activitatea în nume propriu, fără constituirea unei persoane juridice autorizate, în condițiile în care legislația în domeniul asistenței sociale impune acreditarea și licențierea obligatorie pentru astfel de servicii.

Primul semnal al anchetei: cazul pacienților transferați din Mehedinți

Unul dintre momentele care au declanșat verificările este incidentul din 2 iulie 2025, când 12 pacienți de la Secția de Psihiatrie Cronici Gura Văii, diagnosticați cu retard mintal sever, ar fi fost preluați de Viorel Teodor Pașca în baza unui acord de colaborare încheiat în nume personal.

Ulterior, șapte dintre aceștia ar fi fost transportați la Drobeta-Turnu Severin și lăsați în fața sediului DGASPC Mehedinți, ceea ce a determinat intervenția autorităților și deschiderea unor verificări administrative ample privind modul de preluare și îngrijire a persoanelor.

Modul concret de operare al grupării

Identificarea și recrutarea persoanelor vulnerabile

Mecanismul infracțional complex conceput de liderul grupului ar fi presupus parcurgerea unor etape succesive, atent construite și perfecționate în timp, susțin anchetatorii. Activitatea ar fi debutat prin identificarea unor persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate: persoane fără adăpost, abandonate de familie, vârstnici, persoane cu tulburări psihice sau cognitive, persoane cu dizabilități, persoane externate din unități sanitare sau fără venituri și fără posibilitatea reală de a-și exercita autonomia.

Potrivit procurorilor, elementul central exploatat de grupare ar fi fost lipsa unei rețele de sprijin și incapacitatea acestor persoane de a-și proteja propriile interese, ceea ce le-a făcut extrem de expuse influențării și controlului.

Modalitatea de recrutare ar fi constat în preluarea directă sau facilitarea aducerii acestor persoane în locațiile controlate de grupare, multe dintre ele provenind inclusiv din sistemul de protecție socială sau din evidențele instituțiilor publice. În mod particular, cercetările vizează în principal victimele cu dizabilități psihice, caracterizate prin lipsa autonomiei și incapacitatea de a-și exprima o voință liberă și conștientă cu privire la propria situație.

Crearea dependenței și integrarea într-un sistem de control

După recrutare, susțin anchetatorii, persoanele ar fi fost introduse într-un mediu controlat integral de membrii grupului, care acționau sub paravanul Asociației Dumbrava „Dumnezeu Poartă de Grijă”, prezentată public ca având scopuri caritabile și sociale.

Gruparea ar fi asigurat în mod aparent condiții de cazare, hrană, îngrijire și sprijin administrativ, însă aceste servicii nu aveau ca finalitate reintegrarea socială, ci consolidarea dependenței totale a beneficiarilor. Persoanele vulnerabile erau lipsite progresiv de autonomie și transformate într-o categorie complet dependentă de membrii grupului pentru toate nevoile de bază: adăpost, alimentație, medicamente, documente și gestionarea veniturilor.

În acest context, liderul grupării ar fi exploatat atât vulnerabilitatea inițială a victimelor, cât și dependența creată ulterior, menținându-le într-o stare de aservire continuă.

Exploatarea prin control economic și administrativ

Un element esențial al mecanismului infracțional ar fi constat în preluarea și gestionarea integrală a veniturilor persoanelor adăpostite, se arată în referatul de arestare preventivă. Acestea proveneau din pensii, indemnizații de handicap, ajutoare sociale și alte prestații acordate de stat.

Controlul economic ar fi fost exercitat prin mai multe modalități: stabilirea domiciliului beneficiarilor la adresele controlate de grupare pentru a direcționa plățile, deschiderea și administrarea conturilor bancare, precum și reținerea cardurilor bancare de către membrii grupului.

În numeroase situații, membrii grupării ar fi figurat ca împuterniciți pe conturile beneficiarilor, având acces direct la retragerea sumelor de bani. Chiar și în cazurile în care persoanele părăseau voluntar locațiile, acestea primeau sume minime, destinate strict subzistenței.

Totodată, spun anchetatorii, a fost identificată o practică sistematică de deschidere a conturilor bancare pentru persoanele nou-intrate în sistem, operațiune realizată cu implicarea directă a membrilor grupului, în special a lui David Ramona-Viorica.

Proceduri administrative aparent legale

Pentru consolidarea controlului, gruparea ar fi utilizat și proceduri administrative aparent legale, precum obținerea cărților de identitate provizorii, solicitarea anchetelor sociale și încadrarea în grad de handicap.

Aceste demersuri nu ar fi urmărit protecția reală a beneficiarilor, ci facilitarea accesului la resurse financiare și consolidarea dependenței acestora. În practică, anchetele sociale erau uneori întocmite superficial sau pe baza unor informații furnizate de membrii grupării, existând suspiciuni privind denaturarea situației reale a beneficiarilor.

De asemenea, încadrarea în grad de handicap ar fi fost utilizată ca instrument pentru maximizarea veniturilor, fiind solicitate frecvent încadrări în grade superioare, inclusiv „grav cu asistent personal”, chiar și în lipsa unor criterii medicale corespunzătoare.

Extinderea mecanismului și utilizarea resurselor financiare suplimentare

Pe lângă veniturile curente ale beneficiarilor, gruparea ar fi exploatat și alte surse financiare, precum ajutoarele pentru combustibil, indemnizațiile ocazionale și ajutoarele de înmormântare.

Procurorii spun că au fost identificate situații în care carduri de combustibil aparținând persoanelor vulnerabile ar fi fost utilizate pentru alimentarea vehiculelor personale sau ale asociației, în cantități semnificative, în cadrul unor operațiuni coordonate între membrii grupului.

De asemenea, din datele rezultate din investigații, reiese existența unei organizări interne pentru utilizarea acestor resurse, inclusiv prin stabilirea cantităților de combustibil și a modului de distribuire a cardurilor între membrii grupării.

Mecanismul de control

Anchetatorii susțin că instrumentele legale destinate protecției sociale au fost utilizate în mod deturnat, devenind mijloace de formalizare a controlului exercitat asupra acestora.

Ar fi luat ajutoare de înmormântare, dar îi îngropau în patru scânduri

Gruparea a exploatat inclusiv situațiile de deces ale beneficiarilor, solicitând ajutoarele de înmormântare în numele acestora.

Pentru a conferi o aparență de legalitate, ar fi fost utilizat un formular prin care persoanele aflate în îngrijire își exprimau acordul ca, în eventualitatea decesului, înhumarea să fie realizată de liderul grupului. Acest document era folosit ulterior ca temei formal pentru solicitarea ajutorului de deces.

Din probe rezultă că sumele obținute nu erau utilizate în scopul declarat. Cheltuielile reale pentru înmormântări erau minime, iar în unele situații se recurgea la soluții improvizate pentru înhumare, în timp ce sicriele achiziționate erau folosite selectiv, în special atunci când decesul avea loc în unități medicale.

Înmormântările ar fi fost organizate sumar, în sicrie improvizate, după cum le-a declarat un martor procurorilor: „ Restul erau înmormântați în niște scânduri de lemn, bătute cu cuie, în formă de sicriu și înmormântați în ele. Nu știu dacă acestea erau gata făcute sau erau făcute când deceda o persoană”.

Lipsa tutelei și controlul informal asupra reprezentării legale

Persoanele cu dizabilități psihice ar fi fost menținute în mod constant fără reprezentant legal, ceea ce ar fi permis exercitarea directă a controlului asupra veniturilor și deciziilor acestora.

Ulterior, în contextul presiunilor instituționale, ar fi fost inițiate discuții privind desemnarea unor tutori.

Din materialul probator reiese că au fost analizate soluții în care această calitate să fie atribuită unor persoane apropiate sau chiar unor beneficiari, astfel încât răspunderea juridică să fie aparent transferată, fără a modifica situația de fapt.

Influențarea anchetelor sociale și a procedurilor administrative

Gruparea ar fi intervenit în mod constant în procedurile administrative care vizau beneficiarii, în special în realizarea anchetelor sociale și întocmirea documentației pentru încadrarea în grad de handicap.

Din probe rezultă că anchetele sociale ar fi fost realizate uneori fără verificări reale sau pe baza informațiilor furnizate de grupare, situația beneficiarilor fiind prezentată frecvent într-o formă agravată pentru a accelera procedurile pentru obținerea certificatelor de handicap.

Aceste practici ar fi contribuit la creșterea numărului de persoane încadrate în sistemul de protecție socială, generând resurse financiare suplimentare.

Controlul asupra actelor de identitate și al veniturilor

Un element esențial al mecanismului a fost gestionarea actelor de identitate și a veniturilor beneficiarilor.

Persoanele vulnerabile erau înregistrate la adrese controlate de grupare, ceea ce permitea încasarea directă a pensiilor și indemnizațiilor, dar și accesarea serviciilor medicale și sociale în numele acestora.

În numeroase situații, membrii grupului s-ar fi ocupat de obținerea sau reînnoirea actelor, precum și de deschiderea conturilor bancare, cardurile bancare fiind păstrate de grupare și utilizate pentru retragerea sumelor de bani.

Declarațiile de consimțământ 

Pentru a crea o aparență de legalitate, ar fi fost utilizate declarații de consimțământ semnate de beneficiari.

Prin aceste înscrisuri, persoanele își exprimau acordul ca veniturile lor să fie gestionate de grup și acceptau condițiile de găzduire și îngrijire.

Din probe rezultă că aceste documente ar fi fost obținute în condiții de vulnerabilitate, fără o exprimare liberă și informată a voinței.

Exploatarea diverselor forme de beneficii sociale

Gruparea ar fi urmărit și valorificat toate tipurile de ajutoare financiare disponibile, inclusiv ajutoare pentru combustibil, indemnizații speciale, ajutoare de înmormântare și alte prestații ocazionale.

Aceste sume erau integrate în circuitul financiar al grupului, fără a fi utilizate în beneficiul efectiv al persoanelor vulnerabile.

Utilizarea tutelei ca mecanism formal de acoperire

În contextul presiunilor externe, a fost analizată utilizarea instituției tutelei ca instrument formal de acoperire juridică.

Scopul avut în vedere nu ar fi fost protecția beneficiarilor, ci transferul aparent al responsabilității către terți, menținând însă controlul efectiv asupra acestora în cadrul grupării.

Din discuțiile interceptate reiese că instituirea tutelei era tratată ca o formalitate administrativă, fără impact asupra situației reale a beneficiarilor.

Izolarea de familie sau alte persoane

Pe durata adăpostirii, beneficiarilor li se interzicea menținerea legăturii cu familia sau alte persoane apropiate, inclusiv prin restricționarea vizitelor și a convorbirilor telefonice.

Din interceptări rezultă că regulile interne prevedeau primirea în special a persoanelor fără aparținători și interzicerea contactului cu exteriorul.

În convorbiri din 01.09.2025 și 09.09.2025 se arată că beneficiarii nu au voie la vizite, nu pot folosi telefoane mobile, iar aparținătorii nu mai sunt informați ulterior despre situația acestora.

Le luau telefoanele mobile 

După preluarea persoanelor vulnerabile, membrii grupării le-ar fi luat telefoanele mobile, astfel încât aceștia să nu mai poată comunica direct cu familia sau alte persoane.

Comunicarea cu exteriorul ar fi fost realizată exclusiv prin personalul de îngrijire, fără acces direct al beneficiarilor la mijloace de contact.

De asemenea, părăsirea locațiilor ar fi fost strict condiționată de proceduri interne, iar beneficiarii nu aveau libertatea de a pleca în mod autonom.

Asociația DUMBRAVA „DUMNEZEU POARTĂ DE GRIJĂ”

Gruparea ar fi funcționat sub aparența legalității, utilizând ca paravan Asociația Dumbrava „Dumnezeu Poartă de Grijă”, prezentată public ca organizație umanitară, caritabilă și de protecție socială.

În urma verificărilor efectuate a rezultat că, la data de 11.07.2016, Pașca Viorel-Teodor, împreună cu doi dintre fii săi, Pașca Viorel-Emanuel și Pașca Abel-Timotei, au constituit Asociația „DUMBRAVA DPG”, cu durată nelimitată, având ca scop declarat acordarea de asistență socială pentru persoane aflate în dificultate, inclusiv persoane vârstnice, persoane cu handicap și persoane fără adăpost, precum și promovarea și protejarea drepturilor acestora.

Sediul social a fost stabilit în sat Dumbrava, comuna Holod, județul Bihor. Conducerea asociației a fost stabilită astfel: Pașca Viorel-Teodor - președinte, Pașca Viorel-Emanuel – vicepreședinte, Pașca Abel-Timotei - secretar.

În cadrul asociației au funcționat, de la înființare și până în anul 2025, un număr total de 32 de angajați, iar în anul 2025 au fost activi 9 angajați, respectiv persoane încadrate pe funcții precum conducător de organizații, manager proiect, asistent medical generalist, pedagog social și șofer. Au existat și alte persoane care au avut anterior raporturi de muncă în cadrul asociației, acestea nemaifiind active în anul 2025.

În ceea ce privește patrimoniul, s-a stabilit că Pașca Viorel-Teodor și Pașca Florica dețineau mai multe imobile situate pe raza județelor Bihor și Arad, dobândite în diferite perioade prin acte notariale, constând în terenuri și construcții situate în localitățile Tinca, Dumbrava, Holod, Arad, Rontău și alte zone.

De asemenea, au fost identificate imobile dobândite ulterior anului 2020, în coproprietate sau ca bun comun al soților Pașca Viorel-Teodor și Pașca Florica, situate în municipiul Arad, comuna Rontău, comuna Ceica și alte localități din județul Bihor, prin acte de vânzare-cumpărare și alte acte notariale.

Constituirea asociației a permis desfășurarea activităților sub o formă juridică aparent legală, în relația cu publicul și cu diverse instituții, precum și promovarea activităților în mediul online ca acțiuni de sprijin social destinate persoanelor aflate în dificultate.

Finanțarea activităților s-a realizat prin donații și sponsorizări provenite de la persoane fizice și juridice, precum și prin sume încasate în conturile bancare ale asociației sau ale unor membri ai grupului.

Potrivit anchetatorilor, activitatea desfășurată în cadrul imobilelor utilizate nu a respectat condițiile prevăzute de legislația în materia serviciilor sociale, în sensul că nu au fost îndeplinite cerințele privind acreditarea furnizorilor și licențierea serviciilor sociale, prevăzute de Legea nr. 197/2012 și Legea nr. 292/2011.

În acest sens, susțin procurorii, activitățile desfășurate se circumscriu noțiunii de furnizare de servicii sociale, fără ca entitatea să dețină certificarea de acreditare și licențele necesare funcționării în condițiile legii.

Tratament „după ureche”

Probatoriul administrat în cauză relevă că persoanele vulnerabile adăpostite în imobilele controlate de grup nu ar fi beneficiat de îngrijire medicală adecvată, fiind asigurată doar formal administrarea tratamentelor, fără evaluări clinice complete și fără planuri terapeutice individualizate. În practică, tratamentele erau aplicate empiric, în funcție de disponibilitatea medicamentelor, fără monitorizare medicală reală.

Administrarea medicației ar fi fost făcută, în mod constant, de persoane fără pregătire medicală, unele incapabile să citească sau să scrie, medicamentele fiind identificate după culori sau ambalaje, în lipsa unor registre și a unui control profesional. Au fost semnalate situații de omisiune a tratamentului, întrerupere nejustificată sau înlocuire a medicamentelor prescrise.

Din interceptările efectuate rezultă că unui pacient nu i-a fost administrat tratamentul inhalator prescris pe perioade îndelungate, fiind menținut un tratament minimal, iar într-un alt caz, unui pacient oncologic în fază terminală nu i-a fost administrată morfina injectabilă prescrisă, fiind utilizate alternative insuficiente pentru controlul durerii.

În lipsa unei supravegheri medicale efective, deciziile privind tratamentul și administrarea acestuia ar fi fost luate de personal necalificat sau pe baza unor criterii administrative, fără respectarea indicațiilor medicale și fără o evaluare continuă a stării pacienților.

Donații substanțiale

Din analiza tranzacțiilor bancare și a transferurilor de numerar efectuate de persoanele de interes a rezultat existența unor încasări semnificative din donații, sponsorizări și prestații sociale, precum și retrageri masive de numerar, fără o justificare economică clară și corelată cu veniturile declarate.

Pentru Pașca Viorel-Teodor au fost identificate încasări de peste 348.000 lei, 333.000 euro și 96.000 USD, provenite în principal din donații/sponsorizări, urmate de retrageri consistente de numerar de la ATM și ghișeu. Situații similare se regăsesc și la ceilalți membri ai familiei și apropiați, respectiv:

• Pașca Florica: aproximativ 278.000 lei, în principal ajutoare de înmormântare și donații, cu retrageri semnificative de numerar;
• Pașca Viorel Emanuel: circa 151.000 lei, inclusiv alocații și transferuri rapide de numerar;
• Pașca Abel Timotei: aproximativ 709.000 lei, preponderent depuneri la ATM și transferuri;
• Pașca Daniel-Sabin: transferuri între membri ai grupului și retrageri de numerar;
• Pașca Adelina și Pașca Ioana-Viorica: fluxuri constante de încasări și plăți între persoanele din rețea;
• Pașca Estera Anca: încasări din donații și transferuri interne.

De asemenea, Asociația „Dumbrava DPG” ar fi înregistrat în perioada analizată încasări de peste 7,1 milioane lei, în principal din donații și sponsorizări, precum și sume în valută, cu cheltuieli aproape identice cu încasările, indicând un circuit financiar intens, dar greu de justificat în raport cu activitatea declarată.

Sute de carduri găsite la percheziții

Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la locațiile aparținând suspecților au fost identificate în total 409 persoane găzduite, iar în urma evaluărilor medicale, psihologice, psihiatrice și medico-legale s-a constatat că cel puțin 128 de persoane prezintă dizabilități psihice de diferite grade.

La domiciliul lui Pașca Viorel Teodor, al soției sale Pașca Florica și al suspectei Păcală Delia Mioara au fost identificate și ridicate mai multe bunuri de interes pentru cauză, printre care:

• un seif în care se aflau 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și 7 tichete electronice de transport, toate emise pe numele persoanelor adăpostite, precum și sume importante de bani în mai multe valute (lei, euro, dolari, franci elvețieni, lire sterline);
• sume de bani și documente bancare și medicale găsite în autoturismul folosit de suspecți;
• majoritatea actelor de identitate ale persoanelor găzduite;
• registre, bibliorafturi și caiete privind evidența internă a beneficiarilor (internări, externări, decese și evidențe nominale din anul 2006).

De asemenea, la imobilul din comuna Tinca a fost identificată o încăpere utilizată ca farmacie improvizată, destinată aprovizionării centrelor de îngrijire, în care au fost găsite cantități semnificative de medicamente, inclusiv substanțe cu regim special.

Ce acuzații le sunt aduse inclupaților

Anchetatorii au propus arestarea preventivă a 6 inculpați, argumentând acuzațiile, după cum urmează:

1. Pașca Viorel-Teodor Din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a avut rolul de lider și coordonator al unui grup infracțional organizat constituit începând cu anul 2020, structură în cadrul căreia a stabilit mecanismele de recrutare, adăpostire și exploatare a persoanelor vulnerabile cu dizabilități psihice.

Acesta este acuzat de comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, precum și de trafic de persoane în formă continuată, constând în aceea că ar fi exercitat un control efectiv asupra victimelor, menținându-le în stare de dependență fizică, psihică și instituțională, sub aparența prestării unor servicii sociale și medicale.

Din analiza probelor financiare rezultă că activitatea infracțională a generat beneficii patrimoniale semnificative, constând în sume provenite din donații, sponsorizări, pensii și alte prestații sociale, atât în conturile personale, cât și în conturile asociației controlate de acesta, ceea ce confirmă scopul lucrativ al activității de exploatare.

2. Pașca Florica În sarcina inculpatei s-a reținut participarea la constituirea și funcționarea grupului infracțional organizat, aflat sub coordonarea lui Pașca Viorel-Teodor, precum și complicitate la infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată.

Din probe rezultă că aceasta a avut un rol activ în sprijinirea activităților de recrutare, primire și adăpostire a persoanelor vulnerabile în imobilele utilizate de grup, precum și în gestionarea unor activități administrative și financiare legate de exploatarea acestora.

Totodată, inculpata ar fi contribuit la menținerea stării de dependență a victimelor și la facilitarea încasării sumelor de bani provenite din exploatarea acestora, inclusiv ajutoare de înmormântare și alte beneficii sociale.

3. Pașca Abel-Timotei Din materialul probator rezultă că inculpatul a avut un rol semnificativ în mecanismul financiar și administrativ al grupului infracțional organizat, fiind implicat în deschiderea și gestionarea conturilor bancare ale persoanelor vulnerabile, precum și în administrarea cardurilor acestora.

Este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de persoane, constând în aceea că a sprijinit activ exploatarea victimelor prin facilitarea circuitului financiar al sumelor provenite din pensii, indemnizații și donații, asigurând astfel funcționarea mecanismului de încasare și redistribuire a banilor.

Activitatea sa a fost esențială pentru menținerea controlului economic asupra victimelor și pentru disimularea provenienței reale a sumelor de bani.

4. Pașca Viorel-Emanuel Inculpatul este acuzat că a participat la constituirea și consolidarea grupului infracțional organizat, având un rol activ în organizarea activităților de recrutare și adăpostire a persoanelor vulnerabile, precum și în coordonarea activităților desfășurate în locațiile utilizate de grup.

De asemenea, este acuzat de complicitate la trafic de persoane în formă continuată, constând în sprijinirea directă a activităților de exploatare prin furnizarea de indicații, implicare în organizare și contribuție la menținerea mecanismului de aservire a victimelor.

Din probe rezultă că inculpatul a contribuit la funcționarea sistemului infracțional atât prin implicare operațională, cât și prin susținerea deciziilor liderului grupului.

5. Pașca Daniel-Sabin Inculpatul este acuzat că a aderat la grupul infracțional organizat și că a avut atribuții în circuitul persoanelor vătămate și al resurselor financiare rezultate din exploatarea acestora.

Este reținută în sarcina sa complicitatea la traficul de persoane în formă continuată, constând în sprijinirea activităților de recrutare, primire și adăpostire a victimelor, precum și în participarea la gestionarea sumelor de bani provenite din exploatare.

Acesta ar fi contribuit la menținerea funcțională a mecanismului infracțional, inclusiv prin implicare în activități administrative și financiare.

6. Păcală Delia-Mioara Din probe rezultă că inculpata a aderat la grupul infracțional organizat și a sprijinit activ activitatea de exploatare a persoanelor vulnerabile, contribuind la funcționarea structurii infracționale.

Este acuzată și de complicitate la trafic de persoane în formă continuată, constând în sprijinirea activităților de recrutare, primire și adăpostire a victimelor, precum și în susținerea mecanismului prin care acestea erau menținute în stare de dependență și aservire.

Rolul său ar fi constat în facilitarea activităților logistice ale grupului și în sprijinirea activității infracționale în ansamblu.