Viorel Pașca a fost plasat sub control judiciar în dosarul „azilelor groazei” din Bihor. „Putea fi mai rău..."

La finalul audierilor de joi, 2 iulie, Viorel Pașca a fost pus sub control judiciar în dosarul privind „azilele groazei”.

După mai multe ore de audieri desfășurate joi, 2 iulie, la Tribunalul București, instanța a decis ca Viorel Pașca și alte cinci persoane cercetate în același dosar să fie cercetate sub control judiciar. Este vorba despre  soţia, doi dintre fiii săi și asistenta-șefă implicată în activitatea centrelor din Bihor, pentru care procurorii DIICOT ceruseră inițial arestarea preventivă a suspecților.

"Putea fi mai rău", a declarat Viorel Paşca la ieşirea de la Tribunal, unde a fost aşteptat de jurnalişti, dar şi de celebrul Marian Ceauşescu, la întrebările cătuia s-a oprit să răspundă şi că ruia i-a mărturisit că "statul nu i-a dat să mănânce de trei zile".. 

„Eu pentru cine mai reprezint un pericol acuma? Bolnavii nu mai sunt acolo. Eu voi fi un pericol pentru cine?", a comentat el cu privire la ipoteza că DIICOT va face contestaţia împotriva acestei măsuri şi va cere diin nou arestarea sa preventivă.

Dosarul vizează rețeaua de centre în care erau adăpostite sute de persoane vârstnice, bolnave sau fără locuință, despre care anchetatorii spun că funcționau ilegal și că beneficiarii erau exploatați financiar și lipsiți de libertatea de a decide asupra propriei vieți.

În cazul lui Viorel Teodor Pașca, procurorii au formulat acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată, susținând că faptele ar fi fost comise prin „alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”, cu aplicarea circumstanței agravante prevăzute de Codul penal. În rechizitoriul provizoriu sunt menționate 210 acte materiale în sarcina acestuia.

Ancheta DIICOT a fost declanșată în urma unor percheziții desfășurate în județul Bihor, în timpul cărora procurorii au descoperit 18 imobile în care se aflau peste 400 de persoane vulnerabile. Potrivit anchetatorilor, multe dintre acestea sufereau de dizabilități grave, afecțiuni psihice sau erau persoane fără adăpost și trăiau în centre care nu aveau autorizațiile necesare.

În timpul descinderilor, anchetatorii au găsit și un seif în care erau păstrate sute de carduri bancare aparținând persoanelor cazate în centre, alături de documente de identitate și alte înscrisuri. Potrivit DIICOT, membrii grupării ar fi încasat pensiile, indemnizațiile de handicap și alte drepturi bănești ale beneficiarilor, în timp ce aceștia ar fi fost izolați de familii și lipsiți de posibilitatea de a-și administra singuri veniturile.

Rețeaua ar fi funcționat încă din 2006 și că era construită în jurul persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate extremă. În referatul prin care au cerut arestarea preventivă, procurorii descriu mecanismul ca pe o activitate desfășurată sistematic, prin care persoane bolnave, cu dizabilități severe sau fără adăpost ar fi fost exploatate în scopul obținerii unor beneficii financiare.