Analiză Cum încearcă Federația Rusă să rupă România din interior

România se află în plin asalt al Federației Ruse în materie de război hibrid, iar ascensiunea lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale din 2024 a arătat cât de eficient pot fi folosite rețelele de influență pentru a exploata vulnerabilitățile unei societăți marcate de neîncredere. Fenomenul a depășit cu mult contextul electoral. Actorii pro-Kremlin utilizează nemulțumirile oamenilor, unele chiar legitime, pe care apoi le poate amplifica în social media și le poate transforma în neîncredere față de autorități și față de Occident. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Cătălin Done, politolog și analist român de politică externă și securitate, explică cum acționează Federația Rusă și care sunt principalele vulnerabilități ale societății românești.

Călin Georgescu la Târgul de la Călugăreni, județul Giurgiu. FOTO: Facebook

Raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 este încă în lucru și nu are, deocamdată, o dată de publicare. Administrația Prezidențială a transmis, într-un răspuns pentru HotNews, că documentul nu se va limita la scrutinul anulat, ci va analiza două decenii de acțiuni de război hibrid și manipulare informațională desfășurate de Federația Rusă împotriva României și a altor state europene.

Cotroceniul spune că raportul se află în etapa de redactare și va fi publicat „într-un termen rezonabil”. O dată exactă nu poate fi anunțată, din cauza volumului de informații care trebuie analizate. Președintele Nicușor Dan a spus, într-un interviu acordat anul trecut, că România se află de aproximativ un deceniu sub un asemenea atac.

Întrebat dacă țara noastră este de zece ani ținta unui atac hibrid al Federației Ruse, șeful statului a răspuns: „Da, asta este evaluarea mea”. Nicușor Dan a vorbit despre atacuri cibernetice asupra infrastructurii și despre propagandă, care a reușit să pătrundă treptat în zone importante ale societății. În același timp, răspunsul statului la dezinformare „de abia începe să facă”, după cum a spus președintele.

„Războiul hibrid nu începe neapărat cu o rachetă”

Cătălin Done spune că războiul hibrid este greu de înțeles dacă este privit doar prin prisma geopoliticii și a confruntării dintre state. În România, efectele lui pot apărea în lucruri mult mai apropiate de viața de zi cu zi.

„În primul rând, ar trebui să plecăm de la câteva distincții foarte clare. Când vorbim despre războiul hibrid, ar trebui cumva să coborâm din sfera geopolitică spre zona socială, pentru că războiul hibrid nu începe neapărat cu o rachetă, ci începe, dacă ne uităm la ce se întâmplă în zilele acestea, cu o factură. Vedem că un preț care crește și sentimentul că statul nu mai controlează nimic devin extrem de favorabile Federației Ruse, care exploatează acest subiect”, a explicat Cătălin Done.

Energia, inflația, războiul din Ucraina sau politicile europene au ajuns să fie resimțite direct de populație. Tocmai de aceea, ele pot deveni și instrumente de influență.

„În România, în ultimii ani, eu pot să spun că geopolitica a acoperit din discursul strategic al președinților, al guvernanților, al politicienilor, spațiul gospodăriei fiecăruia dintre noi. Practic, războiul din Ucraina, prețul energiei, inflația, chiar și Green Deal-ul în zilele acestea, au devenit subiecte care pot fi folosite pentru destabilizarea României. Tocmai această transformare a făcut societatea românească vulnerabilă la o formă de confruntare în care obiectivul nu este neapărat cucerirea de teritorii. Pentru că, să fim serioși, nu vedem ca Rusia să vină cu tancul să anexeze bucăți de teritoriu. Obiectivul este, de fapt, modificarea percepțiilor sociale, erodarea încrederii și chiar fragmentarea societății”, a subliniat analistul.

Într-un asemenea război, ținta nu este neapărat teritoriul. Ținta poate fi încrederea oamenilor în propriul stat.

Federația Rusă nu inventează nemulțumirile. Le amplifică

Federația Rusă nu trebuie să creeze frustrări de la zero. Cele mai multe există deja în societate, iar rolul propagandei este să le amplifice, să le lege între ele și să le ofere o explicație politică, până când nemulțumirea față de o factură sau față de un guvern se transformă în neîncredere față de întregul sistem.

„Pentru că Putin, în momentul de față, aplică principiul „divide et impera”, tocmai pentru a sădi neîncredere. Dimensiunea asta hibridă a confruntării Rusiei cu România cred eu că ar trebui înțeleasă într-un registru mai complex decât cel al propagandei clasice. Pentru că nu este suficient să căutăm mesajul rusesc, să identificăm cine îl repetă sau să vedem cine cântă în struna lui Vladimir Putin. O asemenea abordare ar risca să rateze mecanismul fundamental al modului în care Rusia influențează România”, a explicat Cătălin Done.

Asta înseamnă că o nemulțumire reală poate deveni combustibil pentru o campanie de influență. Oamenii sunt nemulțumiți de prețuri, de politicieni, de instituții sau de nivelul de trai. Influența externă poate lega aceste frustrări între ele și le poate transforma într-o poveste despre un stat incapabil, despre o Europă care ar fi de vină sau despre un sistem care lucrează împotriva cetățeanului.

„Influența externă, și nu doar cea românească, influența din partea altor actori statali și non-statali, devine eficientă atunci când înstrăinează nemulțumirile interne, autentice. Nu creează întotdeauna frustrarea o astfel de intervenție. O organizează, o amplifică, îi oferă o explicație politică. Și vedem în zilele acestea cum unii încearcă să găsească explicații politice la tot felul de crize suprapuse. În acest context, vulnerabilitatea României nu este produsă exclusiv de Moscova. Nu putem pune totul în cârca lui Putin. Ea este produsă de întâlnirea dintre o strategie externă de influență și vulnerabilitățile interne ale societății românești”, a subliniat analistul.

Facturile, populismul și rețelele de conturi false

Energia este unul dintre cele mai ușor de exploatat subiecte. O creștere de preț este concretă, se vede în factura lunară și poate fi transformată rapid într-un argument politic. Done atrage atenția că mesajele despre criza energetică vin din tabere politice diferite și ajung să se alimenteze reciproc.

„Dacă ne uităm la ce se întâmplă în societatea noastră, un prim risc major este cel generat de criza energetică. Criza energetică este exploatată de unele partide politice, atât din tabăra suveranistă, cât și din tabăra pro-europeană, pentru că noi nu mai înțelegem ce este suveranist și ce este pro-european în momentul de față. Se creează ideea, în mentalul colectiv, că România o duce rău de la intrarea în Uniunea Europeană, de la intrarea în NATO, de când ne-am îndepărtat de tot ceea ce înseamnă idealul socialist, comunist și așa mai departe”, a explicat Cătălin Done.

Pe acest fond crește și disponibilitatea pentru soluții autoritare.

„Nu degeaba toate cercetările sociologice arată o înclinație din ce în ce mai mare a societății românești spre dictatură, spre totalitarism, spre democrații din acestea autoritare, așa-zisele democrații iliberale. Populismul este iarăși o vulnerabilitate uriașă pentru societatea românească, pentru că el a pătruns în toate domeniile sociale și a acaparat spațiul public”, a subliniat analistul.

Un exemplu este discursul împotriva Green Deal-ului. Mesajul poate porni de la o problemă economică reală, dar ajunge să lege dificultățile industriei românești de Bruxelles și de politicile europene.

„Cel mai bun exemplu este acesta în care un partid politic, care s-a aflat la guvernare o bună perioadă, vine și ne spune că Green Deal-ul nu este bun, că politicile de la Bruxelles nu sunt bune, pentru că ele nu fac nimic altceva decât să arunce la gunoi industria românească, care este pe butuci de 37 de ani. Și folosește acest narativ pentru a exploata frustrările sociale, pentru a folosi frustrările pierzătorilor tranziției de la comunism spre democrație, spre piață liberă. Peste acest discurs se suprapune și toată această abundență de acțiuni în social media, venite din conturi de peste tot, conturi false, care amplifică neîncrederea, amplifică mesajul anti-european, amplifică mesajul împotriva autorităților, indiferent dacă ele sunt de dreapta sau de stânga”, a explicat Cătălin Done.

Aici apare una dintre particularitățile războiului hibrid. Un mesaj poate avea o origine politică internă, poate fi preluat de conturi false și amplificat până când capătă aparența unui curent majoritar.

Alegerile din 2024 au adâncit ruptura dintre stat și societate

În opinia lui Cătălin Done, anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost un moment important în această evoluție. Explicațiile publice oferite de autorități nu au reușit, spune el, să recâștige încrederea unei părți importante a populației.

„Exemplul cel mai concret este modul în care ne raportăm noi, ca societate, la o problemă reală. Criza energetică. Nimeni nu ne fură apa din Dunăre, așa cum se povestește în social media, și, cu toate acestea, dacă vei merge pe stradă, vei întâlni extrem de multă lume care tinde să dea crezare teoriilor conspirației decât să aibă încredere în autoritățile naționale. Și lucrul acesta se datorează ineficienței autorităților naționale de a explica în mod direct ceea ce s-a întâmplat cu alegerile prezidențiale anulate în iarna lui 2024”, a subliniat analistul.

În lipsa unei explicații în care oamenii să aibă încredere, spațiul este ocupat de teorii alternative. Iar acestea circulă mult mai repede în social media decât o comunicare instituțională.

„Acela a fost punctul în care statul a pierdut terenul și a pierdut bătălia cu acțiunile și influențele pe teritoriul național. Ăla a fost momentul în care prăpastia dintre societate, dintre guvernanți și guvernați, s-a adâncit și mai mult. Și s-a creat o tensiune uriașă care nu face nimic altceva decât să alimenteze fragmentarea socială și politică”, a explicat Cătălin Done.

Politicienii au alimentat la rândul lor neîncrederea

Problema nu vine doar din exterior. O parte din vulnerabilitate este produsă chiar de modul în care politicienii români comunică și se raportează la instituții. Cătălin Done amintește declarațiile lui Alfred Simonis și Marcel Ciolacu despre modul în care PSD ar fi direcționat voturi către AUR. Astfel de declarații, spune el, au întărit ideea că deciziile politice importante se iau în spatele ușilor închise.

„Și atunci, neexistând o comunicare strategică, o comunicare onestă către populație, neexistând explicații logice, pentru că politicienii s-au jucat pur și simplu de-a v-ați ascunselea, inclusiv Partidul Social Democrat, prin vocile lui Alfred Simonis și Marcel Ciolacu, au ieșit să spună cum PSD-ul a tras sforile și a dat votul către AUR. Tot acest joc a vulnerabilizat societatea și mai mult și a sădit sămânța neîncrederii. Vedem din ce în ce mai mulți oameni care spun că nu mai merg la vot pentru că nu mai au încredere că votul lor poate schimba cu adevărat ceva”, a subliniat analistul.

Neîncrederea se extinde apoi și asupra justiției și a capacității statului de a trata cetățenii în mod egal.

„Deciziile din justiție, iarăși, toate aceste comenzi politice date dintr-un sediu de partid unui for suprem al justiției, iarăși au creat o și mai mare neîncredere în capacitatea statului de a asigura securitatea, protecția cetățeanului, de a purta de grijă generațiilor. Și au mai făcut ceva politicienii. Au reușit, prin diferite mecanisme din tradiția populistă și prin diferite politici sociale, să antagonizeze generațiile. Noi, la televizor, ascultăm politicieni care vorbesc doar de mărirea pensiilor, dar nimeni nu se uită la lucrători. Vorbim despre mărirea salariilor și creșterea salariilor în sectorul public, fără a exista o dezbatere reală cu patronatele, dacă acestea pot susține, dacă pot suporta din punct de vedere economic aceste majorări”, a explicat Cătălin Done.

Practic, Federația Rusă poate încerca să slăbească România din exterior, dar găsește deja în interior o serie de conflicte pe care le poate exploata. Cu cât societatea este mai fragmentată și oamenii au mai puțină încredere în instituții, cu atât un mesaj de propagandă are nevoie de mai puțin efort pentru a circula.

„Și ajungem în punctul în care, unu, politicienii antagonizează clasele între ele, antagonizează cetățean contra cetățean și, mai mult decât atât, fac jocul celor care nu trebuie să investească foarte mult pentru a propaga această neîncredere în societatea românească. Pur și simplu se folosesc de discursul populist al autorităților române doar pentru a-l amplifica în social media”, a subliniat analistul.