Astm sever și BPOC: boli respiratorii care ajung prea târziu la tratament

Astmul sever și BPOC se numără printre bolile respiratorii cronice cu un impact important asupra calității vieții pacienților și asupra sistemului de sănătate. Atunci când diagnosticul este întârziat sau boala nu este gestionată corespunzător, consecințele pot însemna simptome persistente, exacerbări, spitalizări repetate și complicații care pot fi prevenite sau reduse printr-un management corect și intervenție la timp.

Foto: client

Astmul sever: un drum lung, cu multe obstacole

Astmul este una dintre cele mai rapid în creștere afecțiuni respiratorii la nivel mondial. Aproximativ 1 milion de români trăiesc cu astm, iar între 4 și 10% dintre aceștia se confruntă cu o formă severă a bolii. Adesea subdiagnosticat și tratat suboptimal, astmul cauzează o povară semnificativă asupra vieții pacienților și familiilor acestora și este asociat cu o morbiditate crescută la persoanele de toate vârstele.

Pacienții cu astm sever se confruntă cu o gamă largă de simptome debilitante: sufocare frecventă, respirație șuierătoare, constricție toracică și tuse, care interferează cu activitățile zilnice și cu somnul.

Traseul pacientului cu astm sever în România este adesea un drum lung, cu multe obstacole: de la lipsa diagnosticării corecte și la timp, la accesul întârziat la terapiile moderne și la suprautilizarea corticosteroizilor orali (CSO), cu tot șirul de efecte adverse pe care le implică. În lipsa unui management personalizat, suprautilizarea CSO poate duce la efecte adverse severe, cu consecințe atât asupra sănătății pacienților, cât și asupra costurilor asociate bolii.

Astmul necontrolat duce la deteriorarea calității vieții pacienților, la creșterea absenteismului și a anxietății și la presiune suplimentară asupra spitalelor, prin internări și vizite repetate. Respectarea indicațiilor date de medic și administrarea tratamentului, așa cum a fost prescris, reprezintă cea mai bună modalitate de a preveni crizele de astm sever și de a ține boala sub control. Dacă tratamentul nu își mai face efectul, este recomandată discuția cu medicul curant pentru evaluarea planului de tratament.

Managementul personalizat al astmului sever permite adaptarea tratamentului la nevoile fiecărui pacient. Ghidurile internaționale oferă în acest sens direcții clare, de la diagnostic precoce și criterii precise de identificare a bolii până la alegerea și monitorizarea tratamentului.

BPOC: exacerbări, complicații și costuri

BPOC este o afecțiune gravă, asociată cu numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare. Pacienții diagnosticați cu BPOC trec adesea prin crize și episoade acute de agravare a bolii, care le afectează semnificativ viața. La nivel global, BPOC afectează aproximativ 392 de milioane de persoane și este a treia cauză principală de deces, fiind asociată cu aproximativ 3 milioane de decese anual. În România, aproximativ 8,3% din populația generală are un diagnostic de BPOC, iar 74% dintre românii care trăiesc cu această boală sunt pensionari, persoane cu venituri de multe ori limitate.

Exacerbările reprezintă una dintre principalele probleme pentru pacienții cu BPOC, fiind episoade acute care pot afecta semnificativ starea de sănătate și pot necesita spitalizare. Impactul lor depășește însă sfera respiratorie: riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele cinci zile după o exacerbare moderată. O singură exacerbare moderată a fost asociată cu o creștere cu 17% a riscului de deces, iar după două exacerbări moderate într-un interval de un an, riscul de deces crește cu 80%.

Diagnosticul precoce și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru controlul bolii și limitarea evoluției acesteia. Ghidurile internaționale recomandă utilizarea terapiilor cu beneficii demonstrate asupra reducerii exacerbărilor și mortalității la pacienții eligibili. Identificarea persoanelor din grupele de risc, utilizarea mai consecventă a spirometriei și implicarea medicului de familie în depistarea timpurie și orientarea pacientului către pneumolog pot contribui la scurtarea drumului până la diagnostic.

Pentru pacienții cu BPOC în forme moderate și severe, accesul la tratamente eficiente este esențial pentru reducerea exacerbărilor și a spitalizărilor. Optimizarea accesului la terapiile recomandate de ghiduri poate aduce beneficii atât pacienților, printr-un control mai bun al bolii, cât și sistemului de sănătate, prin reducerea necesarului de îngrijiri asociat agravărilor.

Surse:

GOLD Report: Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease - https://goldcopd.org/digital-gold-report/

Global Initiative for Asthma - https://ginasthma.org/wp-content/uploads/2020/06/GINA-2020-report_20_06_04-1-wms.pdf

Articol sustinut de AstraZeneca