Interviu Un expert în securitate explică valul de atacuri hibride din România. Cum transformă Moscova orice incident în război informațional

Rusia își va continua seria de provocări și atacuri hibride împotriva României, însă fără a risca un conflict militar deschis cu NATO, susține fostul șef al secției de Apărare din cadrul Delegației României la NATO, Claudiu Degeratu. Într-un interviu pentru „Adevărul”, expertul analizează gestionarea recentelor incidente cu drone rusești, colaborarea tactică cu Ucraina și modul în care Moscova exploatează vulnerabilitățile informaționale pentru a destabiliza încrederea populației în instituții.

Vladimir Putin pregătește surprize neplăcute celor pe care îi consideră inamici. FOTO: Profimedia

Claudiu Degeratu a fost șeful secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO, în Bruxelles. El are expertiză în domeniile politicilor de securitate și relațiilor internaționale și cunoaște foarte bine strategiile și tacticile Rusiei în războiul hibrid cu NATO și Uniunea Europeană. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Claudiu Degeratu explică la ce ar trebui să fim atenți pe viitor și care ar putea fi strategia Rusiei cu România.

Adevărul: Evenimente precum explozia dronei maritime de la Constanța sau aeronavele fără pilot doborâte în ultimele zile, alături de acțiunile hackerilor cu efect direct asupra Agenției de Cadastru sau a sistemului penitenciar lasă impresia că Rusia și-ar fi întețit acțiunile de război hibride în direcția României. Este o realitate sau mai degrabă sunt coincidențe care nu au neapărat de-a face cu Rusia?

Claudiu Degeratu: Nu avem multe elemente prin care să legăm toate aceste evenimente. Unele e posibil să aibă legătură între ele, altele nu au. Deci e greu să facem o speculație și să le punem pe toate într-o singură campanie hibridă împotriva României.

Ceea ce e singurul element comun, cu siguranță, este că toate aceste incidente, alerte și așa mai departe, sunt folosite ca bază de a răspândi dezinformarea și haosul informațional. Adică chiar dacă evenimentul nu are legătură neapărat cu campania hibridă, el e folosit în cadrul unei campanii hibride la nivel comunicațional și informațional. Deci a apărut un eveniment, în momentul ăla apar și camerele astea de ecou din zona digitală care preiau și manipulează, distorsionează fapte legate de aceste incidente și le manipulează spre obiectivul urmărit, de atac propagandistic și informațional asupra României.

Și atunci cu siguranță ele oferă foarte mult material pentru a declanșa aceste campanii de dezinformare. Și consider că asta e, de fapt: ecoul, efectul informațional este puternic manipulat, este amplificat prin algoritm și este țintit spre anumite zone. Special această erodare a încrederii în instituțiile statului, erodarea imaginii, mă rog, erodarea încrederii în partide și în zona asta de decidenți și în guvernanță. Deci cu siguranță asta se întâmplă, așa funcționează de fapt o mare parte din războiul hibrid.

Așteaptă să apară o controversă, să apară un eveniment cu o încărcătură emoțională și după aceea îl preia, îl amplifică și îl orientează în scopul dorit.

Schimbări în comunicarea strategică și apărarea antiaeriană

Există cumva și impresia că încă suntem vulnerabili și le oferim multe ocazii să ne taxeze, iar unii experți spun că chiar și doborârea dronelor rusești, altfel necesară, a fost urmată de prea mult PR din partea MApN și a armatei. Dumneavoastră cum ați aprecia modul în care s-a reacționat recent?

Bun, eu n-aș vrea neapărat să comentez afirmațiile altor comentatori, dar vă pot spune care este perspectiva mea asupra lucrurilor. Din punctul meu de vedere, comunicarea strategică pe ultimele trei cazuri de drone s-a îmbunătățit. 

Adică la nivel înalt, la Cotroceni, s-a reacționat mai repede, s-a reacționat punctual. Avem și o comunicare strategică mai bună la ministere, din câte mă uit, din câte sesizez. E o mai bună coordonare între instituții pe reacție imediată în zonele respective, în zonele vizate,  județe sau anumite puncte în care se întâmplă asemenea lucruri.

Claudiu Degeratu a fost șeful secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO

S-a combătut punctual inclusiv acel element de campanie legată de identitatea piloților, unde lucrurile sunt menite să atenueze o vulnerabilitate de atac psihologic asupra cadrelor și piloților care sunt implicați în misiuni de poliție aeriană. Deci, cumva, lucrurile aici încep să se alinieze în sensul bun al unei comunicări strategice care nu e doar reactivă, ci începe să aibă și elemente proactive. Din punctul meu de vedere, nu este mult PR. Suntem în direcția bună a lucrurilor pentru a avea o comunicare strategică mai eficientă.

Considerați că am reușit să corectăm vulnerabilitățile sau ar mai fi unele lucruri de făcut în plus în acest sens?

Sigur că încă mai sunt lucruri de făcut, nu s-au rezolvat chiar toate problemele. Cum spuneam, suntem pe drumul cel bun. Asta nu înseamnă că nu mai avem de parcurs niște etape. Și, sigur, nu e vorba numai de comunicare strategică, e vorba în sine de acțiunea asta de combatere a dronelor. Și aici discutăm de capabilități, discutăm de pregătirea populației, care trebuie făcută și la un alt nivel, și psihic, și psihologic, și material: ce se pregătește concret în zonele respective.

Dar lucrurile cred că s-au schimbat destul de mult și s-au schimbat în bine. Se vede și ca postură militară. Se anunță inclusiv elemente de alertă timpurie. Dacă ați observat prin comunicate, prin RO-Alert și prin comunicatele din partea Comandamentului Militar, vedem asta. Deci, cumva, începem să punem mai multe elemente și pe partea de alertă timpurie, ceea ce e mai bine. Înainte se anunța post-factum că au fost sesizate la nu știu ce distanță deasupra spațiului Mării Negre dronele respective și se anunța după.

Acum începe să apară chiar etapa în sine clară, operațională, pusă la punct de a avertiza din timp asupra a ceea ce se întâmplă în proximitatea României. Zona pe care noi nu o comunicam până acum, nu comunicam mișcările sau evoluțiile militare din timp.

Coordonarea cu Ucraina și gestionarea riscurilor militare

Am reușit în ultima perioadă să colaborăm ceva mai bine și cu ucrainenii și asta ar putea să conteze?

Aș spune că da și că este posibil ca o parte din aceste elemente de comunicare să fie coordonate. S-a stabilit, probabil, un protocol în care și noi putem să spunem ce se întâmplă în zonă, ca nu cumva ucrainenii să ne reproșeze că dezvăluim niște evoluții care pe ei îi vizează ca parte din război. Că asta e, de fapt, partea cea mai delicată: trebuie să faci alertă pentru România în contextul în care nu trebuie să dai indicații rușilor pe alte elemente care ar putea să-i afecteze pe ucraineni.

Deși nu este deloc așa simplu, înclin să cred  că încep să funcționeze mai bine niște protocoale pe alertă timpurie împreună cu ucrainenii.

Mult timp s-a spus că există un risc real în ceea ce privește interceptarea dronelor, respectiv posibilitatea ca prin doborârea lor să fie deviate spre teritoriul ucrainean sau invers, ca dronele lovite de ei să ajungă să afecteze România. S-au rezolvat și aceste detalii?

În general, războiul este o acțiune riscantă, chiar foarte riscantă uneori. Iar combaterea dronelor este cu siguranță o acțiune riscantă. Problema este că toată lumea cunoaște tipul de risc. Întrebarea se pune dacă și în ce măsură suntem dispuși, și noi, dar și ucrainenii, ne asumăm acest risc.

În ceea ce ne privește, ca să ne asumăm un anumit risc în combaterea dronelor, trebuie să ne coordonăm și cu Ucraina și atunci, sigur că mai avem parte și de decizii în care trebuie să ne asumăm anumite riscuri. După cum vedeți, am avut trei cazuri de acest tip, de doborâre, iar riscurile au fost zero. Au fost decizile bune. Asta nu înseamnă că riscul a dispărut. Asta înseamnă că am efectuat trei operațiuni de combatere a dronelor cu succes, diminuând cât s-a putut de mult, aproape de zero, acest risc. Asta chiar a funcționat. Sperăm că lucrurile vor funcționa la fel de bine și pe viitor, dar niciodată nu vor dispărea aceste riscuri. Până la urmă, mereu va exista și factorul neprevăzut, pericolele nu se vor estompa, iar riscurile vor fi prezente cât timp va mai dura acest război.

Dronele rusești pătrunse în România, accidente sau provocări calculate

Am văzut reacția furibundă a Rusiei și declarațiile tăioase și amenințătoare la adresa României ale Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus. La ce să ne așteptăm pe viitor din partea lor?

N-aș spune că reacția doamnei Zaharova a fost una surprinzătoare. Ne așteptam la toată gama asta de amenințări. Și trebuie luată în calcul toată gama de posibile evoluții, de la cele diplomatice și propagandiștice până la cele militare, care în continuare să vizeze testarea și generarea de provocări față de sistemul defensiv din România și sistemul defensiv NATO. Adică, mă rog, spectrul de posibile provocări trebuie să fie deschis. Pentru mine este cât se poate de clar că rușii vor continua pe această strategie multă vreme de acum înainte. Și pot veni cu totul felul de amenințări, de declarații. Războiul hibrid va continua la fel, nu se vor opri.

Vedeți și riscul unui atac direct cu mijloace convenționale din partea Rusiei?

Ah, nu, nu, direct nu văd cum și de ce ar face asta. Nu, nu ne vor ataca rușii, nu o vor face direct. Vor continua toată gama aceasta de acțiuni, nu va fi un război între ei și noi sau între ei și NATO.

L-am auzit recent pe fostul președinte Băsescu spunând că următorul pas va fi ca rușii să trimită nu drone, ci roiuri. E un scenariu de care să ținem cont?

Mda, ei pot să trimită roiuri de drone, dar le trimit, mă rog, în aceeași zonă gri de la graniță, cu misiuni declarate împotriva obiectivelor ucrainene. Și atunci, sigur că este mult mai greu de încadrat această activitate la agresiune. Ține foarte mult de noi, de România, dacă se încadrează acest tip de activitate.

Acum este greu de prezis că va veni un roi de drone masiv în România, semnificativ, adică la nivelul zecilor sau sutelor, așa cum se întâmplă pe anumite obiective ucrainene. Este greu de spus, pentru că atunci deja dovada este mult mai clară și rușii riscă reacții dure din partea NATO. Iar ei știu acest lucru și nu cred că vor un conflict militar cu noi cu sau cu NATO. Aș spune că este exclus.

Realist vorbind, considerați că dronele care au ajuns pe teritoriul nostru au fost trimise intenționat sau a fost vorba doar despre accidente și pierderea controlului?

Acum, dacă nu avem informații că drona respectivă era deja lovită și a început să zboare necontrolat în zona spațiului românesc, putem foarte bine luăm în calcul faptul că a avut o anumită intenție de a zbura controlat în spațiul românesc. Când am avut incidente cu drone lovite în Ucraina care au mai zburat 2-3 km în teritoriul României, atunci, sigur, a fost cu totul altceva.

Eu cred că pentru dronele doborâte, mai ales ținând cont de adâncimea teritoriului, cea de la Buzău, există o altă explicație și ține de intenția și de misiunea de provocare sau de culegere de informații. Pe de altă parte, este greu să demonstrăm tehnic că zboară necontrolat o distanță atât de mare. Oricum, este complicat.

Există și ipoteza devierii lor prin mijloace de război electronic. Ar fi de luat în calcul și un asemenea scenariu?

Cum spuneam, este greu de stabilit cu exactitate și este greu de dovedit anumite lucruri. Însă mie mi se pare că este prea mult. Nu cred că mijloacele de război electronic se controlează la 100-150 km. Deci este complicat, este greu de făcut presupuneri sau speculații pe o asemenea traiectorie.

Ce vor face rușii

Este posibil ca reacția fermă a României, care a doborât trei drone, să-i determine pe ruși să fie mai rezervați sau, din contră, i-ar putea va provoca să-și întețească acțiunile ostile?

N-aș spune că ar fi vorba nici de potolit, nici de întărâtat, pentru că Rusia aplică o strategie. De regulă, la acest nivel, nimic nu este întâmplător. Sigur, în funcție de răspunsul nostru rușii își adaptează strategia, dar cu siguranță nu o să fie așa ușor de impresionat.

Din câte îmi dau seama, cred că vor continua, pentru că noi am avut o postură defensivă, nu ne propunem să reușim ceva mai proactiv sau preventiv. De exemplu, să le eliminăm aeronavele fără pilot deasupra Mării Negre pe mai multe odată, sau un roi și așa mai departe, pentru că nici nu avem capacitatea asta. Noi cel mai probabil că vom continua această postură militară. Noi o să le combatem dronele chiar mai activ și cam acesta ar fi în mare scenariul pe care îl văd eu. 

Deci să nu ne așteptăm la o schimbare dramatică în strategia rusească vizavi de trimiterea dronelor prin România sau ce fac ei la gurile Dunării.