Când echipa socială bate la ușa beneficiarului. „Va duce o viață aproape normală, în timp. Dar asta presupune consiliere, habitat, prieteni”

Un tânăr recuperat de pe străzi reînvață să trăiască în comunitatea din care a lipsit ani buni. Printr-un proiect de la care echipa socială are așteptări mari se încearcă în prezent refacerea locuinței. Lupta și mai grea este însă pe alt plan.

Casa bărbatului are nevoie de reparații serioase Foto: Sursa: Chivuța Bălășoiiu

Un proiect care promite o schimbare reală în acordarea serviciilor sociale în comunitate își arată efectele într-o localitate din Olt. Un tânăr recuperat de pe străzi la sfârșitul primăverii începe să-și reamintească viața de acasă și să-și descopere vechile cunoștințe. Este doar unul dintre cazurile din Deveselu de care se ocupă echipa socială construită în cadrul proiectului SCI 2000 – „Furnizare de servicii integrate în comunitățile rurale”.

Proiectul național are o valoare de 4,056 miliarde lei (aproximativ 800 milioane euro), dintre care circa 3,373 miliarde lei fonduri UE. Obiectivul este ca, până în 2029, să existe echipe comunitare integrate în 2.000 de comunități rurale, pentru aproximativ 450.000 de persoane vulnerabile.

Echipa din comunitățile care aderă în proiect ar trebui să ofere trei tipuri de servicii: asistență socială, sănătate comunitară și educație – consiliere/mediere școlară.

Ideea centrală a proiectului este ca familia vulnerabilă să nu fie plimbată între primărie, medic, școală și serviciul social, ci problemele să fie evaluate împreună și să existe un plan de intervenție.

La începutul acestei luni, datele de implementare prezentate pe site-ul Ministerului Muncii arătau că au fost semnate 1.729 de protocoale semnate cu UAT-uri, au fost constituite 1.119 echipe comunitare (dintre acestea, 588 erau echipe complete, cu asistent social, asistent medical comunitar și consilier/mediator școlar), au fost semnate 857 de contracte cu primăriile (pentru 792 de contracte erau deja virate avansuri, în total aproximativ 82 milioane de euro).  Alte 250 de contracte cu UAT-uri rurale se află în curs de semnare, fiind în desfășurare la nivel guvernamental demersurile pentru asigurarea creditelor de angajament care să permită acoperirea necesarului financiar.

„Îl adunau de pe străzi atunci când se îmbolnăvea”

Deveselu este printre primele localități din județul Olt, și din țară, în care s-a format o echipă socială în cadrul proiectului SCI 2000 și a și început lucrul. Au venit și primii bani, potrivit planului de intervenție înaintat. După care a apărut cazul tânărului plecat din Deveselu de suficient de mult timp ca nimeni să nu-și mai amintească prea multe despre el. În fapt, erau doar cinci ani în care bărbatul, acum în vârstă de 36 de ani, a rătăcit pe străzile din Caracal, în cea mai mare parte a timpului. „Ajunsese într-un punct în care nici măcar nu mai știa să ceară mâncare atunci când îi era foame. Boala, lipsurile și ani petrecuți fără sprijin îl îndepărtaseră treptat de tot ceea ce înseamnă o viață normală”, spune Chivuța Bălășoiu, asistent medical comunitar și membrul echipei sociale care a reușit, după luni întregi, să-i câștige bărbatului încrederea.

Tânărul a ajuns pe străzi după ce părinții săi au murit. Episodul dureros i-a declanșat o afecțiune care, tratată, poate fi ținută sub control. Fără tratament, bărbatul a ajuns de nerecunoscut.

„A rămas singur. La momentul respectiv, nu s-a ocupat nimeni de evoluția lui. Trebuie, cumva, să formezi o chimie cu persoana respectivă. Mi-a trebuit un an de zile să pot să-l adun de pe străzi. Îl luau de pe stradă, pentru că mai era agresiv verbal sau făcea febră, frisoane, se îmbolnăvea din cauza condițiilor în care dormea, prin piață, pe lângă blocuri, prin scările blocurilor. Ajungea la spital. Neavând buletin, asigurare, îl țineau 2-3 zile și trebuia să-l externeze, pentru că ăsta e sistemul”, a relatat Chivuța Bălășoiu.

La fiecare externare bărbatul dispărea pe străzi, refuzând orice fel de interacțiune. În cele din urmă, într-un nou episod de spitalizare, asistentul medical comunitar, anunțat de poliție că este din nou în spital, a reușit să facă împreună cu echipa medicală un plan. L-au adus, la Evidența Populației pentru a-i fi întocmit actul de identitate. Atunci a reușit să stea mai mult de vorbă cu bărbatul și să-l convingă să revină în casa părintească.

„Oamenii nu privesc boala, oamenii judecă. Nu înțeleg că el a ajuns în acel punct pentru că e bolnav și că n-a beneficiat de tratament. E greu să-i faci să înțeleagă că nu e, de fapt, «o putoare». Acum și-a recuperat foarte mult din memorie, dar nu mai știe nimic din ce s-a întâmplat pe străzi”, precizează asistentul medical comunitar.

Chivuța Bălășoiu are încedere că bărbatul va putea duce o viață normală Foto: Sursa: Chivuța Bălășoiiu

Acomodarea într-o casă pe care a trebuit să și-o reamintească s-a făcut treptat. Ce s-a putut face până acum a fost o igienizare sumară. Din donații i s-au adus un frigider și un televizor, iar de ceva timp are și o bicicletă. Chivuța Bălășoiu spune că la început i-a fost destul de greu bărbatului să meargă din nou cu bicicleta. De când și-a reamintit inclusiv asta, din multele lucruri pe care anterior le făcea și care au fost șterse temporar din memoria sa în perioada în care a rătăcit pe străzi, pare un alt om. Încet-încet a început să interacționeze cu vechile cunoștințe, cu prieteni din copilărie, cu vecini care învață, la rândul lor, să nu se mai teamă de bărbatul revenit în comunitate și pe care îl mai întâlniseră și-l evitaseră pe străzile din Caracal.

„După două luni de internare, mai avea halucinații vizuale, mai vorbea, dar foarte rar. Medicul mi-a spus o să fie bine, numai că trebuie să-i fii aproape, trebuie stimulat în fiecare zi”, a continuat Bălășoiu.

Din momentul în care a început din nou să existe oficial, membrii echipei au putut să facă demersuri și pentru anumite drepturi. În baza documentelor medicale i s-a întocmit dosar de încadrare în grad de handicap, însă venitul, de sub 500 lei/lună, este de departe insuficient pentru traiul zilnic.

Obiectivul echipei sociale este acum ca bărbatul să fie preluat în planul de intervenție al proiectului. Pentru asta s-au depus documentele pentru o modificare de plan. E important, pentru că astfel echipa ar avea acces la fonduri disponibile pentru intervenții precum mici reparații. În cazul locuinței în care stă bărbatul – acesta refuză să plece din casa părintească – e nevoie de mai mult decât simple reparații, pentru că prin acoperiș plouă, în tavan sunt crăpături mari, îi trebuie o sursă de încălzire, trebuie refăcută instalația electrică și multe altele.

Un alt plan de bătaie vizează studierea posibilității de a fi prezentat comisiei pentru capacitate de muncă. Bărbatul ar fi lucrat anterior, astfel că ar putea beneficia de pensie de invaliditate.

„La acest moment el nu poate lucra, este evident lucrul acesta, sau nu știu ce fel de munci ar putea presta”, mai spune Bălășoiu.

Între timp, din persoana absolut neajutorată, care doar putea mânca ce i-ai pus în față, bărbatul a recăpătat anumite deprinderi, câștigând destul de multă autonomie. Este vizitat zilnic de un membru al echipei sociale și verificat, i se administrează tratamentul conform indicațiilor medicului curant, iar Chivuța Bălășoiu are speranțe că progresele vor fi și mai mari în viitor.

„Nu are condiții deloc acolo. În proiect noi am refăcut planul și încă așteptăm aprobarea ca să ne apucăm de casa lui. Trebuie făcut acoperișul, zidurile sunt crăpate, iar el nu vrea să fie relocat. În plus, noi în proiect nu avem voie să ridicăm construcții noi, doar mici reparații și renovări”, a mai precizat Bălășoiu.

Cumva, reparațiile se vor face. Speranțe sunt și sub aspectul sănătății. „Sub tratamentul pe care îl facem injectabil o dată pe lună, un tratament special, va duce o viață aproape normală în timp. Dar asta presupune consiliere, habitat, prieteni, viață socială, interacțiuni. Acum, de exemplu, dacă merge pe stradă, salută, e altceva. Și încet, încet, oamenii au început să mai stea cu el de vorbă. (...) I-am luat televizor, telefon. Nu știa ce este telefonul”, a completat Bălășoiu.

Bărbatul a avut, anterior episodului care l-a ținut captiv într-o altă realitate vreme de cinci ani, inclusiv permis de conducere. Cunoaște limba engleză, are deprinderi care dovedesc o educație solidă, mai spune asistentul medical comunitar.

„E un efort foarte mare ca să poți să-l ajuți să nu se degradeze. Ca el să aibă o evoluție bună, implică mai mult decât ne cere fișa postului și nu ții cont de programul de lucru. (...) Toți colegii facem asta, fiecare în diverse cazuri. El se simte mai atașat de mine și pe mine m-a ascultat de la început, în alte cazuri poate un alt coleg e mult mai mult implicat, dincolo de ce presupune rolul lui în echipa socială”, a mai spus asistentul medical comunitar.

În programul înaintat coordonatorilor de proiect mai sunt cuprinse alte patru cazuri pentru care, ca și în cazul bărbatului recuperat de pe străzi, este nevoie de intervenții serioase la locuințe, mai ales că încet-încet se apropie iarna. Uneori birocrația întârzie lucrurile mai mult decât și-ar dori echipa socială, însă partea pozitivă este că banii, crede asistentul medical comunitar, vor fi deblocați.

Anumite costuri generate de rezolvarea cazurilor sociale în continuare sunt suportate din fonduri locale. Este, de exemplu, cazul asigurării de sănătate pe care primăria a achitat-o pentru bărbat pentru un an, deși după diagnosticare și încadrarea în grad de handicap a devenit asigurat în sistemul publiic. „Achităm trimestrial, câte 600 de lei, altfel i-ar fi oprit lui din indemnizație”, a mai precizat Bălășoiu.

Multe dintre intervențiile astăzi cuprinse și raportate în cadrul proiectului SCI 2000, mai spune Chivuța Bălășoiu, membrii echipei le-ar fi făcut oricum. Dincolo de finanțare, e însă vorba de accesul la resurse care le-au îmbunătățit foarte mult munca membrilor echipei.