De ce agențiilor de rating nu le pasă dacă avem guvern nou: „Verdictul lor nu e suficient”. Explicațiile unui economist de top

Economistul Christian Năsulea a analizat, într-un interviu pentru „Adevărul”, decizia agenției S&P Ratings de a menține România pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, după confirmările anterioare ale Fitch și Moody's. 

Agențiile de rating nu construiesc imaginea completă a economiei românești Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax

Potrivit acestuia, evaluările recente arată că agențiile de rating nu sunt interesate în primul rând de existența unui guvern cu puteri depline, ci de capacitatea statului de a-și plăti datoriile, de a refinanța împrumuturile și de a atrage noi finanțări. 

În cazul în care criza politică va întârzia adoptarea legii bugetului pentru anul următor, economistul precizează că datoriile pot fi plătite pe baza bugetului pe 2026, prin cheltuirea lunară a 1/12 din acesta, iar calculele sale indică faptul că această situație nu va afecta procesul de reducere a deficitului. 

„În mod surprinzător, evaluările și analizele făcute de această dată au arătat că agențiile de rating nu sunt atât de interesate pe cât credeam de existența unui guvern deplin, a unui buget nou sau de alte aspecte asemănătoare. Ratingul statului român a fost menținut, chiar dacă nu aveam un guvern cu puteri depline. Aceasta pentru că, în situația actuală, guvernul interimar este condus tot de Bolojan, prin urmare pentru ei există suficientă predictibilitate. 

Trebuie să ne amintim că agențiile de rating fac această evaluare pentru fonduri, investitori și creditorii statului român. Pentru ei este extrem de important ca România să aibă de unde să plătească, să dea înapoi banii pe care i-a împrumutat, să poată refinanța datoria și să atragă alți bani. Prin urmare, câtă vreme Guvernul interimar face deja asta, pentru ei nu este o problemă faptul că nu avem un executiv cu puteri depline. Iar pentru anul viitor, dacă din cauza crizei politice nu vom avea un guvern care să realizeze la timp Legea bugetului, datoriile pot fi plătite cu bugetul pe 2026, când se va putea cheltui în fiecare lună 1/12 din bugetul anului acesta. După calculele noastre, acest lucru nu ne va afecta nici în procesul de reducere a deficitului”, a transmis Christian Năsulea.

Nu trebuie să mulțumim doar agențiile de rating

Economistul Christian Năsulea arată, totuși, limitele soluției bugetare bazate pe aplicarea lună de lună a 1/12 din bugetul anului 2026 în 2027. Potrivit acestuia, această variantă funcționează doar pentru agențiile de rating și pentru creditorii externi, care urmăresc capacitatea statului de a-și plăti datoriile și de a se finanța pe piețele externe. 

În schimb, pentru cetățeni și pentru sistemele publice, situația este diferită, întrucât nevoile anului viitor nu vor corespunde celor din acest an, iar bugetul nu va reflecta celelalte priorități ale statului:

„Trebuie să ținem cont că această soluție de avarie funcționează doar pentru agențiile de rating și pentru creditorii externi. Este o soluție imperfectă, problema și mai mare este că, pentru noi, cetățenii, și pentru sistemele publice, e că vom avea nevoi diferite anul viitor față de cele de anul acesta. Bugetul nu va mai corespunde celorlalte priorități ale României, în afară de plata datoriilor externe și realizarea de împrumuturi pe piețele externe. Aplicarea a 1/12 din bugetul pe 2026 în 2027 va fi greu de gestionat, nu este o variantă pe care să ne putem baza”,

De asemenea, economistul a punctat și asupra obligațiilor financiare ale statului român și efectelor întârzierii unei rectificări bugetare:

„În plus, în acest moment statul român are de plătit tot felul de datorii pe care și le-a făcut, nu doar față de creditorii externi, ci și față de creditorii care finanțează prin titluri de stat. Are de plătit datorii și în sănătate, prin diverse investiții. Conform proiecției noastre, în momentul în care le va plăti, deficitul nu va depăși același nivel de 6,2%. Se va încadra în deficit, ceea ce este foarte bine, dar nu poate termina de plătit datoriile de pe anul acesta fără o rectificare bugetară. Și aici apare din nou o problemă mare legată de lipsa unui guvern și de lipsa spațiului de acțiune politică, necesar pentru ca lucrurile să fie făcute așa cum trebuie”.

 „Nu spune nimic despre cât de capabilă este România să își servească cetățenii”

Economistul subliniază că faptul că România rămâne solvabilă și poate atrage finanțare de pe piețele internaționale este important, însă trecerea unei evaluări a agenției de rating nu oferă informații despre capacitatea statului de a-și servi cetățenii sau despre modul în care funcționează economia și serviciile publice:

„Ideea principală este că aici sunt implicate interese diferite, tocmai de aceea verdictul agențiilor de rating nu e suficient pentru a ne face o imagine reală privind economia României. Acestea evaluează capacitatea statului de a-și plăti datoriile, pentru că asta e aria lor de activitate. Ele sunt plătite, practic, de fonduri de investiții, iar rapoartele lor sunt cumpărate de creditorii statelor, pentru ca aceștia să se asigure că și-au plasat banii corect.

Însă modul în care funcționează economia și modul în care sunt livrate serviciile publice nu reprezintă focusul rapoartelor agențiilor de rating. De aceea, faptul că România rămâne solvabilă și împrumutabilă, adică poate continua să atragă bani de pe piețele internaționale, este foarte important și este un lucru bun. Însă ratingul unei agenții nu spune nimic despre cât de capabilă este România să își servească cetățenii”.

Avertismentele S&P privind riscurile din 2027-2028

S&P Global Ratings a confirmat ratingul României, ceea ce reprezintă ultimul mare examen internațional al anului 2026. Comunicatul agenției de rating este plin de avertismente și puncte negative, în timp ce în zona pozitivă apare doar reducerea deficitului bugetar.

O retrogradare, echivalentă cu trecerea României în categoria „junk”, a țărilor cu risc mare de incapacitate de plată și deci nerecomandate investițiilor, ar fi însemnat o revenire la finanțări de la instituții internaționale precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM). Așa cum arată experiențele anterioare, apelul la FMI înseamnă întotdeauna austeritate dureroasă.

S&P notează că deteriorarea structurală a pozițiilor fiscale și externe ale României în perioada post-pandemică a amplificat vulnerabilitatea țării în fața creșterii ratelor dobânzilor și a schimbărilor în sentimentul investitorilor. 

„Prin urmare, constituirea unui guvern care să dispună de un cadru de politici solid și susținut este esențială pentru a preveni apariția unor noi vulnerabilități”, se arată în raport.

Perspectiva negativă reflectă opinia agenției conform căreia riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și de reducerea deficitelor externe rămân ridicate. De asemenea, perspectiva reflectă vulnerabilitatea României la fluctuațiile încrederii investitorilor, din cauza necesităților semnificative de finanțare externă și a deținerilor importante de datorie publică de către nerezidenți.

Agenția transmite că ar putea retrograda ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, survenit în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028.

„Anticipăm riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici credibile nu doar să compromită consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea sentimentului investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți. De asemenea, am putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe s-ar intensifica – de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar compromite așteptările privind inflația pe termen mediu în România, afectând totodată semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale”, mai arată raportul.

Agenția descrie și condițiile care ar susține o evoluție favorabilă: „Acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu – eventual bazat pe un consens politic larg – însoțit de o relansare a creșterii economice”.