Exclusiv Ce înseamnă moartea lui Lindsey Graham pentru România și Ucraina. „Să fim atenți și la alegerile din noiembrie”
0Dispariția neșteptată a unuia dintre cei mai influenți politicieni americani redesenează jocurile de culise la Washington. Politologul Mihnea Stoica analizează ce pârghii se schimbă pentru flancul estic și pentru România și Ucraina.

Decesul fulgerător al senatorului american Lindsey Graham a trimis unde de șoc nu doar la Washington, ci și în capitalele din Europa de Est, inclusiv la București. Cunoscut ca unul dintre cei mai fermi avocați ai cauzei ucrainene în Congresul SUA, Graham reprezenta o punte vitală de legătură între viziunea dură de securitate a Flancului Estic și imprevizibilitatea deciziilor de la Casa Albă.
Politologul Mihnea Stoica, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, avertizează în analiza sa pentru „Adevărul” că în acest moment situația din Statele Unite este una complicată, mai ales că societatea americană este foarte polarizată și împărțită între susținătorii lui Donald Trump și cei care i se opun. În România, însă, există o polarizare comparabilă, însă aici nu există variante de oameni politici capabili să rezolve problemele cu care se confruntă țara.
„Vedem că în America se personalizează mult, pentru că l-am văzut pe Trump criticându-l vehement pe Mitch McConnell, care la rândul său îl criticase pe Trump. Adică dezbaterea în SUA e foarte personalizată, încât unii-s pro-trumpiști, alții-s anti-trumpiști, alții-s „never-Trumpers”. Adică sunt tot felul de formule de genul ăsta care arată grade diferite de acceptare sau nu a unor politici, dar a unei figuri politice. Se întâmplă și la noi. Dar la noi mai e și o chestiune pe lângă asta. Adevărul e că noi suntem, și mă refer aici la clasa politică, foarte slab pregătiți. Vedem multă incompetență și în America, dar nu e ca la noi. Atunci când vine vorba de viziune politicienii noștri sunt cu siguranță și mai slab pregătiți. Chiar mi-au spus foarte recent unii colaboratori și din spațiul diplomatic, străini, că li se pare absolut incredibil cum pentru politicienii români obiectivele sunt doar PNRR-ul... Adică sunt niște lucruri care, raportate la imaginea de ansamblu, the big picture, cum spun americanii, sunt foarte mici. Sigur că sunt importanți banii din PNRR, sigur că este important, dar doar atât pot, doar asta e viziunea lor pentru România?”, spune Stoica.
Efectele morții lui Lindsey Graham
În ceea ce privește moartea senatorului Lindsey Graham, unul dintre principalii susținători ai lui Trump, dar în același timp cel mai fervent susținător al Ucrainei și al prezenței americane în Europa, aceasta ar putea avea unele efecte pe termen mediu și lung, crede politologul. Cu toate acestea, dacă în cazul Ucrainei se poate spune că Kievul a pierdut un avocat al cauzei sale, pentru țări ca România și Polonia este mai greu de cuantificat. În acest caz, mai spune Mihnea Stoica, este de urmărit și ce rezultate vor aduce mid-term elections, alegerile parțiale din Statele Unite ale Americii sau alegerile de la mijloc de mandat, care vor avea loc anul acesta în noiembrie.

„În Statele Unite, privit din perspectivă politică în această perioadă, există și presiunea mid-term elections. Alegerile la mijloc de mandat, care vor fi în noiembrie, și lucrurile vor merge în direcția respectivă. Comunicarea politică va merge în direcția respectivă. Deciziile care se vor lua vor ține cont de această, cum să-i zicem, bornă politică importantă pentru acest mandat al lui Donald Trump. Pentru că, in fine, există, pe de o parte, aspectul obiectiv al puterii pe care, dacă aceste alegeri vor fi câștigate de democrați, aceștia o vor avea o putere mai mare pentru a contracara deciziile politice și intențiile politice ale lui Donald Trump. Și apoi există și o altă dimensiune, care a fost menționată chiar de președintele american: Donald Trump spunea că, dacă vor câștiga democrații, el va fi în pericol politic, zicea: „They will impeach me” (mă vor pune sub acuzare). În fine, o situatie care ar fi absolut dramatică din punct de vedere politic pentru Donald Trump. Deci totul în această perioadă în Statele Unite se mișcă acordând o atenție mai mare acestui moment politic foarte important”, explică el.
Temele de campanie în SUA
Printre temele de campanie din Statele Unite a apărut și comunismul, iar Donald Trump condamnă politica extremei stângi democrate, aproape comunistă, dar „uită” că și MAGA se află la celălalt capăt și poate fi considerată extremă dreaptă.

„Am văzut că a apărut și tema comunismului în discursurile lui Donald Trump că trebuie să ne ferim de comuniști, America nu e o țară în care să-și găsească locul comuniștii. O temă care e foarte posibil să fie o temă de campanie aceasta. Deci urmează să vedem ca atare”, adaugă profesorul.
Discuțiile legate de decesul lui Graham țin și ele capul de afiș, iar teorii ale conspirației au apărut în spațiul american și au fost exportate în Europa și nu numai. Important este acum ca SUA și Donald Trump să continue colaborarea cu Ucraina, însă președintele american a devenit proverbial tocmai pentru instabilitatea sa și pentru că se răzgândește des. Iar dispariția lui Graham, care avea o anumită influență asupra lui Trump, nu poate fi o veste bună pentru Kiev.
„Evident că e regretabilă moartea lui Graham, așa cum e în cazul oricărei persoane care pleacă dintre noi. Din punct de vedere politic, sigur că are anumite implicații. O dată, contextul absolut nefericit în care a venit decesul său, la doar o zi după ce s-a întors din Ucraina, care poate să aibă sau poate fi interpretat și simbolic, iar teoriile conspirației abundă acum și încearcă să explice ce s-a întâmplat cu el, cine i-a provocat decesul. Cert este că Statele Unite trebuie să ducă mai departe dialogul cu Ucraina. S-ar putea ca în această perioadă, tocmai având în vedere acest moment electoral important de la finalul anului, Partidul Republican să se alinieze și mai mult în spatele lui Donald Trump, în sensul în care să se marșeze mai mult în direcția încheierii acestui conflict. Și atunci iar apar discuții interminabile în ce măsură ar fi o pace justă, în ce măsură Ucraina poate fi neîndreptățită și forțată să încheie o pace. Aici e de discutat, aici apar tot felul de nuanțe în ce privește perspectivele pe viitor, ce șanse are Ucraina să obțină condiții mai bune sau ce riscuri sunt ca acestea să fie și mai proaste. E o întreagă discuție, dar atâta timp cât nu știm ce se va întâmpla pe front și nici ce rezultate vom avea la alegerile americane e mai degrabă prematur de discutat”, consideră Stoica.
Blocajul militar de pe front
Profesorul clujean crede că oricum ne apropiem de un punct de inflexiune, iar cele două armate, cea ucraineană și cea rusă, par blocate într-un război pe care niciuna nu are în acest moment forța să-l câștige.
„E un soi de never-ending story. Adică s-a spus la mai multe momente de la începutul acestui război că ne apropiem de un punct de inflexiune. Au fost destul de multe astfel de puncte de inflexiune, însă lucrurile au mers mai departe după inflexiunile acestea. Și poate și acesta să fie un punct de inflexiune în care atitudinea sau cel puțin discursul public de la Washington să sufere anumite modificări. Statele Unite, oricât de mult ar fi personalizată la un moment dat sau altul politica americană, au o perspectivă strategică asupra, să spunem, parcursului lor istoric. Și până la urmă, anumite direcții ale politicii externe americane nu țin de Trump, Biden sau alți președinți, mai ales că și decizia pivotului spre spațiul Indo-Pacific a fost luată de fapt de președintele Barack Obama și continuată, poate doar accelerată, de Trump. Până la urmă, am avut multe iluzii, ne amintim și de acel „Sfârșit al istoriei” al lui Fukuyama, care s-a dovedit a fi o ilizie”, mai spune expertul.
Mihnea Stoica crede că locul lui Lindsey Graham va fi luat mai devreme sau mai târziu de alți republicani care vor susține Ucraina și Europa, însă rezultatele sunt mai degrabă îndoielnice.
Ar putea ataca Rusia o țară NATO? Expert în studii de război: „Pe termen scurt nu, dar există un scenariu îngrijorător”„Trump a făcut niște pași spre Ucraina, dovadă că pare decis să le permită să fabrice inclusiv rachete Patriot. Doar că în cazul lui Trump nu știm cât va dura această atitudine binevoitoare. În ce-l privește pe Lindsey Graham, a fost unul dintre cei mai experimentați congresmeni americani, cu o îndelungată istorie. Era în relații destul de bune cu Trump. El a fost un politician de carieră în adevăratul sens al cuvântului. Adică a stat mulți ani și în politică. El a fost mereu cumva un susținător al intervențiilor militare americane, indiferent că a fost vorba de Iran, că a fost vorba de Irak în trecut, că a fost vorba de Afganistan. El era printre cei care militau pentru război. A fost mai aproape de perspectiva republicanilor, republicanilor ceva mai radicali, republicanilor pre-Trump, să spunem. Lucrurile s-au schimbat”, explică Stoica.
Impactul asupra României
În ceea ce privește România, decesul lui Lindsey Graham nu contează atât de mult, cel puțin în acest moment. Mult mai mult va conta, crede expertul, ce se va întâmpla la alegerile din noiembrie și ce decizii va lua ulterior Trump, dar și ce va fi pe frontul ucrainean.
„Pe noi nu cred că ne influențează chiar direct, cel puțin pe termen scurt. Evident, pe noi nu cred că ne influențează atât de mult un politician anume din Statele Unite, indiferent de numele său, cât ce se va întâmpla sau care va fi soarta războiului în sine. Înțeleg și toată lumea a apreciat rolul pe care Graham l-a avut în relația, sau în desfășurarea relației dintre America și Ucraina. Dar soarta războiului, să fim sinceri, nu a stat în mâinile lui. Deci, influența pe care a avut-o e absolut clară și recunoscută de foarte mulți, dar, dincolo de asta, e un mecanism întreg și sunt o serie destul de serioasă de factori care influențează soarta războiului. Până la urmă, este poate prea devreme să formulăm concluzii în situația aceasta. Dar, da, o eventuală reducere a sprijinului pentru Ucraina nu va fi o veste bună nici pentru România, nici pentru alte state din Estul Europei. Pe de altă parte, aș spune să fim și mai mult atenți la alegerile din noiembrie”, conchide Mihnea Stoica.























































