Șeful FSB acuză Occidentul de operațiuni de destabilizare în spațiul CSI prin bioterorism, Inteligență Artificială, droguri și război informațional

Directorul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Aleksandr Bortnikov, a susținut că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale amplifică riscurile asociate unui posibil bioterorism.

Aleksandr Bortnikov, șeful FSM/FOTO:X

Oficialul rus a afirmat, în cadrul unei reuniuni a Consiliului șefilor serviciilor de securitate din Comunitatea Statelor Independente (CSI), că Moscova mizează pe o cooperare extinsă cu statele membre pentru contracararea acestor amenințări. În opinia sa, spațiul CSI se confruntă în continuare cu un risc serios legat de răspândirea unor boli infecțioase „cu caracteristici prestabilite”, ceea ce impune o coordonare mai strânsă între serviciile de securitate, relatează agentia rusă de stat Tass.

Bortnikov a susținut, de asemenea, că statele occidentale ar urmări destabilizarea internă a țărilor CSI și fragmentarea proceselor de integrare regională. În acest context, el a afirmat că Ucraina ar fi devenit un „poligon de testare” pentru noi tipuri de armament și forme de război.

„Promisiunile false privind aderarea rapidă la UE au transformat Ucraina într-o platformă de desfășurare a operațiunilor militare, subversive și teroriste împotriva Rusiei”, ai declarat șeful FSB, adăugând că această țară ar funcționa, în opinia sa, ca teren de testare pentru armament modern, inclusiv pentru sisteme bazate pe inteligență artificială și pentru tactici de tip „steag fals”.

Ucraina, „poligon de testare” pentru război modern

El a mai susținut că Ucraina a devenit cel mai mare hub european al traficului de arme și muniții, sub patronaj occidental, ceea ce ar contribui la instabilitatea regională. În același timp, a invocat cooperarea cu partenerii din CSI pentru a evidenția amploarea amenințărilor, menționând un caz în care ar fi fost dejucată tentativa de introducere a peste 500 de dispozitive explozive în Rusia, împreună cu serviciile din Belarus.

În viziunea sa, Occidentul ar urmări slăbirea coeziunii interne a statelor CSI, prin alimentarea tensiunilor și contrapunerea societăților între ele. Bortnikov a enumerat printre riscurile majore terorismul internațional, extremismul religios și politic, crima organizată, traficul de droguri, atacurile cibernetice și războiul informațional.

Acesta a acuzat totodată existența unor programe occidentale de influență prin intermediul ONG-urilor și al schimburilor educaționale, despre care a spus că ar urmări formarea unor noi elite locale aliniate intereselor strategice ale Occidentului, în detrimentul CSI.

„Laboratoare digitale”

Un alt punct sensibil invocat a fost cel al „laboratoarelor digitale”, pe care Bortnikov le-a descris drept instrumente potențiale de colectare și analiză a datelor comportamentale ale populației, cu scopul de a modela reacțiile sociale și de a influența opinia publică, inclusiv în scenarii de tip „revoluții colorate”.

În ceea ce privește securitatea cibernetică și dependența de platforme tehnologice occidentale, șeful FSB a susținut că aceasta ar crea vulnerabilități semnificative în fața atacurilor informatice.

Pe dimensiunea securității biologice, Bortnikov a afirmat că există programe militare biologice în diverse regiuni ale lumii și a susținut că și în spațiul CSI ar exista astfel de structuri, subliniind necesitatea cooperării internaționale în acest domeniu, pe care l-a descris drept o amenințare comună.

În final, oficialul rus a făcut referiri și la traficul de droguri, susținând apariția unor rute extinse de producție și tranzit de substanțe sintetice în Asia și implicarea unor rețele criminale transnaționale, inclusiv din Ucraina, în producția și distribuția acestora. Potrivit declarațiilor sale, autoritățile ruse ar fi destructurat, în 2025, aproape 170 de laboratoare de droguri pe teritoriul CSI, cu sprijinul partenerilor regionali.