Viitorul Parlament al Republicii Moldova, format din trei partide și două blocuri. Detalii despre componență
0Viitorul Parlament al Republicii Moldova va fi format din Partidul Acțiune și Solidaritate, care va deține majoritatea. PAS este urmat de Blocul Patriotic, Blocul Alternativa și Partidul Nostru, precum și de formațiunea Partidul Politic Democrația Acasă. Ultimele două formațiuni sunt la prima experiență parlamentară.
Partidul Acțiune și Solidaritate este o formațiune centristă, liberală și proeuropeană din Republica Moldova, fondată în anul 2016 de actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu.
„Echipa noastră este mare, sunt 7.500 de oameni și este mai greu să-i prezentăm pe toți. Sunt oameni de calitate. Admitem că ar fi și câțiva oportuniști care încearcă marea cu degetul. Noi avem un filtru care se numește Comisia de Etică și Integritate, care analizează în special candidații la funcții în organele locale, de administrare a partidului. În câteva săptămâni vom avea procedura de alegeri în organele centrale ale partidului”, a afirmat atunci lidera de la Chișinău.
Formațiunea, care promovează reforma justiției, lupta împotriva corupției și integrarea în UE, a intrat în Legislativ pentru prima dată în urmă cu patru ani, fiind votat de cel mai mare număr de cetățeni din istoria Republicii Moldova. A obținut 52,8% din voturi, echivalentul a 63 de mandate în Parlament.
Liderul cel mai cunoscut al PAS este Maia Sandu, care a devenit președinta Republicii Moldova în 2020. Odată cu preluarea funcției de șefă a statului, la conducerea PAS a fost ales Igor Grosu, care a condus în ultimii ani Parlamentul de la Chișinău.
Blocuri formate în an electoral
Blocul Patriotic a fost format în vara anului 2025, pe fondul alegerilor parlamentare. Acesta este constituit din: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), al cărui lider este Vladimir Voronin, formațiunea Viitorul Moldovei, condusă de Vasile Tarlev și Inima Moldovei, condusă de Irina Vlah.
Candidații ultimei formațiuni au fost excluși pe ultima sută de metri de autoritatea electorală de la Chișinău, pe fondul suspiciunilor de finanțare ilegală. Lidera acesteia a fost cel puțin o dată în vara acestui an la Moscova, unde, conform presei de la Chișinău, a avut întrevederi cu reprezentanți ai Kremlinului.
Printre cei mai cunoscuți lideri ai blocului se numără și socialistul Igor Dodon, fost șef de stat, care este în prezent anchetat penal în mai multe dosare. În ziua anunțării constituirii acestei alianțe, el a afirmat că unirea forțelor ,,stânga și centru-stânga într-un bloc patriotic va răspunde așteptărilor a mai mult de jumătate dintre alegătorii Republicii Moldova și, cu sprijinul acestora, va permite obținerea majorității mandatelor în Parlament și formarea Guvernului”.
Chiar dacă sunt colegi de alianță, unii lideri din acest bloc s-au atacat public. În luna august, în cadrul unei emisiuni TV, Vladimir Voronin, ex-președinte al Republicii Moldova și actual lider al PCRM, a dezvăluit că în punga oferită în 2019 de Vladimir Plahotniuc lui Igor Dodon s-ar fi aflat 860.000 de euro. El a susținut că informația i-a fost transmisă chiar de oligarh, care i-ar fi spus că a pus în ea 1.000.000 de euro, însă o parte din bani ar fi „dispărut”. Dar a doua zi, Voronin a revenit asupra afirmațiilor, declarând că „și-a permis puțin sarcasm”.
Blocul Alternativa a fost, de asemenea, format în acest an. Deși se declară pro-european, liderii săi, primarul Chișinăului Ion Ceban (MAN), Ion Chicu (PDCM), Mark Tcaciuk (Congresul Civic) și Alexandr Stoianoglo (fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024) și-au exprimat de-a lungul timpului simpatia pentru Moscova sau opoziția față de apropierea de Bruxelles.
De exemplu, Ion Ceban, aflat în prezent sub interdicție de acces în România și în spațiul Schengen, a participat în 2014 la un protest la Bruxelles contra semnării Acordului de Asociere și Liber Schimb dintre Republica Moldova și UE.
„Doar în cadrul Uniunii Vamale țara mai are șansa să-și păstreze statalitatea și să apuce calea unei dezvoltări progresive”, declara Ceban pe atunci, ca membru al PSRM.
În anul 2020, când Ion Chicu era premier, un convoi cu echipamente medicale și materiale sanitare în valoare de 3,5 milioane de euro, oferit de România Republicii Moldova în contextul pandemiei COVID-19, a fost primit într-o ceremonie organizată sub un pod de la Chișinău, gest care a stârnit indignarea multor moldoveni.
Prima dată în Parlament
Partidul Nostru este la prima sa experiență parlamentară. Formațiunea s-a consolidat treptat la nivel local, prin candidați la primării. Este condusă de controversatul om de afaceri Renato Usatîi, care, în ultimii ani, a fost vizat de mai multe dosare penale atât în Republica Moldova, cât și în Federația Rusă.
Și liderul Partidului Politic Democrația Acasă (PPDA), Vasile Costiuc, are probleme penale. Acesta a fost încătușat în ianuarie 2022 într-un dosar privind înstrăinarea frauduloasă a unor terenuri din Durlești, municipiul Chișinău. Mai mult, el ar fi agresat un agent de pază al unui hotel.
Între timp, el a fost activ mai ales în mediul online, unde a organizat proteste și campanii anti-corupție.
În campania electorală, Vasile Costiuc a beneficiat de susținerea liderului Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) din România, George Simion, sprijin venit după asocierea PPDA cu formațiunea AUR de la București. PPDA este o formațiune cu doctrină populară.
Victoria PAS
Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, PAS a obținut 50,20% (792.557 voturi), fiind urmat de Blocul Patriotic, care a acumulat 24,19% (381.669 voturi) din sufragii. Pe locul trei se află Blocul Alternativa, cu 7,97% (125.685 voturi). Următorii în listă sunt Partidul Nostru, cu 6,19% (97.852 voturi), și PPDA, cu 5,62% (88.679 voturi).
Se încarcă comentariile...
