SUA, presiune mare asupra aliaţilor din NATO pentru a desfiinţa Curtea Penală Internaţională

SUA încearcă să-şi mobilizeze aliaţii din NATO într-o campanie de „desfiinţare sistematică” a Curţii Penale Internaţionale, tensionând şi mai mult relaţiile transatlantice deja încordate.

Curtea Penală Internaţională Foto: Shutterstock

În cadrul unei reuniuni cu uşile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, desfăşurată la Bruxelles la mijlocul lunii iulie, trimisul SUA, Matthew Whitaker, a solicitat ţărilor NATO ajutorul pentru desfiinţarea acestui organism internaţional şi le-a îndemnat să se retragă din documentul fondator al CPI, Statutul de la Roma, au declarat pentru POLITICO trei diplomaţi NATO cărora li s-a acordat anonimatul.

Whitaker şi-a încheiat intervenţia spunând: „Vom urmări cu atenţie cine este de partea Americii”, au declarat cei trei diplomaţi, scrie News.

Presiunea exercitată asupra aliaţilor pentru a părăsi Curtea - determinată de îngrijorarea SUA că propriii săi oficiali ar putea fi urmăriţi penal pentru crime de război - face parte dintr-o campanie mai amplă a administraţiei Trump împotriva instituţiilor şi normelor internaţionale considerate a limita libertatea de acţiune a SUA.

Casa Albă a luat măsuri pentru a retrage SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, s-a retras din Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a pus capăt participării SUA la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului şi a exercitat presiuni asupra companiilor pentru a boicota summitul spaţial de săptămâna aceasta de la Paris, lansând totodată o serie de războaie comerciale.

În paralel cu comentariile lui Whitaker, misiunea SUA a transmis un document delegaţiilor NATO în care le spunea: „Statele Unite vor demonta sistematic capacităţile CPI (… ) vă solicităm ferm să luaţi imediat măsuri pentru a vă retrage”, potrivit detaliilor documentului.

De asemenea, SUA au presat aliaţii să „examineze ameninţarea” pe care o reprezintă CPI pentru propriile ţări, să „condamne public” „depăşirea atribuţiilor” acestei instanţe şi să „înceteze imediat” orice sprijin material acordat Curţii.

„Să punem capăt odată pentru totdeauna aceastei farse a CPI”, este îndemnul din document.

Deşi NATO nu este semnatară a Statutului curţii, toţi membrii alianţei, cu excepţia Turciei şi a Statelor Unite, fac parte din CPI.

Campania împotriva CPI a fost lansată în această vară de secretarul de stat american Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea Statelor Unite.

„CPI şi susţinătorii săi duc un război împotriva ţării noastre, nu cu gloanţe sau rachete, ci cu legi, tratate şi forţa aşa-numitului drept internaţional”, a declarat Rubio pe 13 iulie. „Dacă ei cred că ne pot priva de suveranitatea noastră, le vom arăta adevăratul sens al hotărârii americane”, a spus Rubio.

Curtea a fost înfiinţată în 2002 pentru a-i judeca pe cei acuzaţi de cele mai grave crime internaţionale, inclusiv genocidul şi crimele de război.

CPI a anchetat ultima dată acuzaţiile împotriva unor oficiali americani în 2020, când a deschis o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldaţi americani în Afganistan - înainte de a-i reduce prioritatea în anul următor. Însă, de atunci, a fost supusă unor solicitări de a investiga atacurile americane legate de traficul de droguri asupra unor ambarcaţiuni din Caraibe.

Tensiuni în Alianță

Campania are loc într-un moment delicat pentru NATO. Alianţa a ajuns să fie supusă unor tensiuni intense după ce multe ţări europene au refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, stârnind furia preşedintelui Donald Trump.

La începutul acestui an, Washingtonul a adus, de asemenea, alianţa în pragul imploziei din cauza ameninţărilor lui Trump de a anexa Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru al NATO.

Alianţa a reuşit să acopere în mare măsură aceste fisuri la reuniunea anuală a liderilor de la Ankara, din iulie, dar au apărut noi tensiuni în câteva zile, odată cu cererea de a se retrage din CPI.

Comentariile au fost „destul de şocante”, a spus unul dintre diplomaţii NATO. A fost „dezamăgitor”, a adăugat al doilea diplomat.

Ca răspuns la remarca lui Whitaker, care a fost adusă în discuţie ca un punct secundar pe ordinea de zi a unei reuniuni altfel obişnuite, Franţa şi Ţările de Jos au apărat CPI şi şi-au exprimat opoziţia faţă de această măsură, au spus diplomaţii.

Delegaţia SUA la NATO nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Delegaţia franceză a refuzat să comenteze, dar a subliniat „sprijinul neclintit al Franţei pentru CPI”. Delegaţia olandeză a făcut referire la declaraţiile ministrului de externe al ţării, Tom Berendsen, care a afirmat că Ţările de Jos susţin „pe deplin” CPI.

SUA, cu ochii pe atitudinea aliaților față de CPI

Reprezentanţii americani au abordat această chestiune şi în cadrul unor discuţii bilaterale cu ţările europene, au afirmat doi dintre diplomaţi. Departamentul de Stat al SUA a promis „o supraveghere sporită a naţiunilor care refuză să respingă falsa autoritate a CPI, în timp ce se bazează pe asistenţa SUA”. Luna trecută, Washingtonul a impus sancţiuni împotriva unor înalţi funcţionari ai Curţii, printre care şi preşedinta CPI, Tomoko Akane.

Un purtător de cuvânt al CPI a declarat: „Curtea rămâne concentrată pe îndeplinirea mandatului său în mod imparţial, independent şi în conformitate cu Statutul de la Roma, în numele victimelor şi în interesul justiţiei. În faţa încercărilor de a-i zădărnici activitatea, CPI rămâne fermă şi rezistentă”.

Campania se desfăşoară pe fondul unui efort al SUA - denumit NATO 3.0 - de a determina Europa şi Canada să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, recalibrând în acelaşi timp contribuţia istoric disproporţionată a Washingtonului la capacităţile şi cheltuielile alianţei.

Un chestionar trimis ţărilor NATO luna trecută, care le solicita opiniile cu privire la politica externă a SUA, inclusiv în Orientul Mijlociu, a fost perceput de unii ca o încercare de a le forţa să se alinieze, în schimbul protecţiei oferite de SUA.

Este puţin probabil ca Washingtonul să fi urmărit să-şi constrângă aliaţii în mod similar cu cererea sa privind CPI, având în vedere că aceasta a fost adusă în discuţie ca un aspect secundar al unei dezbateri mai ample, au afirmat cei doi diplomaţi NATO. Aceştia au recunoscut totuşi că abordarea acestui subiect în cadrul NATO este mult mai delicată decât în alte contexte diplomatice, având în vedere că SUA sunt liderul de facto al alianţei.