Trump, slăbit după înfrângerea electorală, ar putea încerca să-și demonstreze forța în Ucraina și Iran. Avertismentul unui fost ambasador

Un președinte american slăbit pe plan intern, după înfrângerea suferită de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului, ar putea încerca să-și reafirme autoritatea prin decizii spectaculoase în politica externă. Ucraina și Iranul sunt două dintre dosarele în care Donald Trump ar putea recurge la astfel de gesturi, avertizează Kim Darroch, fost ambasador al Marii Britanii în Statele Unite. 

Donald Trump, președintele SUA Foto: EPA-EFE

Diplomatul, care a reprezentat Marea Britanie în Statele Unite între 2016 și 2019, atrage atenția că pierderea controlului asupra Congresului nu înseamnă că președintele american va deveni mai puțin activ pe plan extern. Dimpotrivă, limitările interne i-ar putea accentua interesul pentru politica externă, unde dispune de o marjă de acțiune considerabilă

Darroch amintește că și după înfrângerea republicanilor din 2018 Trump a primit greu rezultatul, simțindu-se umilit și căutând persoane pe care să dea vina. De această dată, lovitura electorală este mult mai puternică.

„Aceasta este o înfrângere mult mai dură. Așa că trebuie să ne așteptăm ca mașinăria de tocat a lui Trump să fie pornită”, observă diplomatul, care îi menționează printre posibilii vizați de reproșurile președintelui pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, și pe șefa de cabinet, Susie Wiles, relatează The Guardian.

Iranul, dosarul în care Trump nu are o ieșire clară

Unul dintre cele mai importante efecte ale înfrângerii electorale ar putea fi asupra conflictului cu Iranul. Kim Darroch arată că războiul și creșterea prețurilor globale la energie au contribuit semnificativ la rezultatul nefavorabil republicanilor.

„Așa cum a remarcat JD Vance, asumându-și un anumit risc în relația personală cu președintele, conflictul cu Iranul și impactul acestuia asupra prețurilor globale la energie au reprezentat o parte importantă a dezastrului electoral”, scrie fostul ambasador.

În opinia sa, Trump nu are în acest moment o cale evidentă de ieșire din conflict. Negocierile cu Iranul se desfășoară prin intermediari, însă cererile celor două părți sunt foarte îndepărtate.

Washingtonul urmărește oprirea programului nuclear iranian și eliminarea stocului de 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit. Teheranul solicită, în schimb, garanții de securitate, ridicarea blocadei navale americane, încetarea sancțiunilor, deblocarea activelor iraniene și reducerea prezenței militare americane în regiune.

Kim Darroch, fost ambasador al Marii Britanii în Statele Unite Foto: Profimedia

„Poate că va exista un acord după încheierea alegerilor de la jumătatea mandatului. Dar, la fel de bine, având în vedere cât de îndepărtate sunt pozițiile celor două părți, conflictul s-ar putea prelungi, agravând prejudiciile economice pentru noi toți”, avertizează Kim Darroch.

Diplomatul nu exclude nici reluarea bombardamentelor. Israelul își dorește acest lucru, iar Trump pare să păstreze deschise toate opțiunile, în condițiile în care continuă să trimită echipamente militare suplimentare în regiune.

„Nimeni nu știe în ce direcție va înclina balanța-poate că nici măcar Trump însuși”, notează fostul ambasador.

Ucraina, în fața riscului unui acord negociat în condițiile Moscovei

Un alt dosar în care Trump ar putea încerca să obțină un rezultat major este războiul din Ucraina. Kim Darroch consideră că poziția președintelui american față de conflict nu oferă motive pentru a anticipa o schimbare favorabilă Kievului.

„Dintr-un motiv sau altul (iar teoriile conspirației abundă), Trump a părut întotdeauna să-l învinovățească pe Volodimir Zelenski, mai degrabă decât pe Vladimir Putin, pentru război”, scrie diplomatul.

Acesta apreciază că liderul de la Casa Albă va continua să susțină o înțelegere de pace care ar presupune concesii teritoriale importante din partea Ucrainei.

Mai exact, Trump ar putea susține un acord prin care Kievul să renunțe la întregul Donbas, inclusiv la teritoriile pe care armata rusă nu a reușit să le cucerească, și să renunțe la perspectiva aderării la NATO și la Uniunea Europeană.

„Zelenski va refuza să accepte un asemenea acord. Prin urmare, în absența unor concesii surprinzătoare din partea lui Putin- iar până acum nu a existat niciuna–, și acest conflict s-ar putea prelungi”, apreciază Kim Darroch.

În analiza sa, fostul ambasador britanic avertizează și asupra posibilității ca Trump să folosească din nou tarifele comerciale ca instrument de presiune asupra Europei. Președintele american ar putea recurge la noi taxe dacă statele europene nu se aliniază politicilor Washingtonului în privința Chinei, reglementării inteligenței artificiale sau impozitării companiilor americane din sectorul tehnologic.

„Nu va accepta pur și simplu să privească sfârșitul erei sale”

Kim Darroch consideră că următorii doi ani vor fi marcați de incertitudine, deoarece Trump va continua să aibă la dispoziție instrumente importante de politică externă, chiar dacă va întâmpina obstacole tot mai mari în Congres.

Printre posibilele direcții ale administrației americane, diplomatul enumeră un acord cu Vladimir Putin, care ar putea sacrifica interesele Ucrainei în schimbul accesului Statelor Unite la resursele energetice și mineralele rare ale Rusiei, un acord comercial important cu China sau chiar o posibilă schimbare de regim în Cuba.

„Interesele europene și britanice nu vor conta în calculele sale, la fel cum nu au contat nici în conflictul cu Iranul”, avertizează fostul ambasador.

În opinia sa, Europa și Marea Britanie trebuie să evite atât să transmită impresia că se îndepărtează de Trump, cât și să mizeze prematur pe eventualii săi succesori.

„Vedem începutul sfârșitului erei Trump. Puterea îi scapă deja printre degete: vulturii dau târcoale. Dar acesta nu este un om care să se mulțumească doar să privească stingerea luminii. Va aprinde ruguri pentru a o împiedica”, este avertismentul formulat de Kim Darroch.

Fostul ambasador recomandă menținerea unui dialog intens cu președintele american, în special pe temele care interesează Europa și Marea Britanie: Iranul, Ucraina, viitorul NATO și economia globală.

Trump trebuie să înțeleagă că aliații săi recunosc faptul că el rămâne președintele Statelor Unite și va lua deciziile până la încheierea mandatului, pe 20 ianuarie 2029.

Le Monde: Europa nu trebuie să spere la o schimbare de politică a SUA după înfrângerea lui Trump

Un avertisment similar apare și într-un editorial publicat de cotidianul francez Le Monde, care consideră că înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului nu va determina o schimbare fundamentală a politicii externe americane.

Publicația atrage atenția că Donald Trump mai are doi ani la dispoziție pentru a-și impune viziunea asupra relațiilor internaționale, iar pierderea controlului asupra Congresului ar putea să-l determine să se concentreze și mai mult asupra politicii externe, unde prerogativele prezidențiale sunt extinse.

În privința războiului din Ucraina, Le Monde observă că Trump continuă să se apropie de pozițiile Moscovei, ceea ce ar putea deveni o sursă de confruntare cu noua majoritate democrată din Congres. Nici relațiile cu Europa nu sunt așteptate să se îmbunătățească fundamental.

Editorialul amintește că reorientarea strategică a Statelor Unite către Asia a început încă din timpul administrației Barack Obama, iar solicitările adresate europenilor de a contribui mai mult la propria apărare au fost constante, indiferent de partidul aflat la Casa Albă.

„Europenii trebuie să rămână convinși că, de acum înainte, se pot baza doar pe propriile forțe și că unitatea lor este mai importantă ca oricând”, este concluzia editorialului Le Monde.