Europa traversează o nouă „eră a întunericului”, avertizează președintele Finlandei, Alexander Stubb

Președintele finlandez Alexander Stubb susține că Europa are nevoie de noi structuri de securitate pentru a menține pacea într-o lume în care fiecare luptă pentru propriile interese.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb Foto: EPA EFE

Europa traversează o „eră a întunericului”, în condițiile în care mai multe războaie și rivalitatea dintre Statele Unite și China subminează ordinea mondială bazată pe reguli, a declarat luni președintele Finlandei, Alexander Stubb, potrivit POLITICO.

Într-un discurs susținut la Colegiul Europei din Bruges, Stubb a afirmat că perioada de după Războiul Rece s-a încheiat și că lumea se află acum într-un moment de cotitură, comparabil cu cele de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1945, și de la căderea comunismului, în 1989.

Deși are tendința de a privi lucrurile cu optimism, în prezent există, „din păcate, suficiente motive pentru a fi pesimiști”, le-a spus el studenților instituției pe care a frecventat-o și el în anii 1990.

„Într-un fel, eu mi-am început studiile într-o eră a luminii, iar voi vi le începeți într-o eră a întunericului. Obișnuiam să spunem că cele mai mari trei cauze ale morții în rândul oamenilor, bolile, foametea și războaiele, au fost învinse. Acest lucru nu mai este adevărat. Lumina a lăsat locul întunericului”, a declarat Stubb.

Președintele finlandez, care a studiat și a scris pe larg despre schimbările geopolitice majore, a fost implicat îndeaproape în eforturile europene de a gestiona al doilea mandat al președintelui american Donald Trump, în special în ceea ce privește încheierea unui acord de pace pentru Ucraina.

Stubb le-a spus studenților că vor absolvi într-o „lume în care fiecare luptă pentru propriile interese”, în care, potrivit unor estimări, se desfășoară 65 de conflicte sau războaie - „mai multe decât în orice alt moment de după cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Europa are nevoie de noi structuri de securitate

Securitatea globală va „depinde de ceea ce vor decide să facă marile puteri, și anume Statele Unite și China. Vor alege cooperarea sau confruntarea?”, a afirmat el.

„Întrebarea esențială pentru noi toți este cum să construim o structură de securitate europeană care să garanteze că Rusia nu își va mai ataca vecinii”, a adăugat Stubb.

NATO va rămâne o alianță esențială pentru securitate, însă ar trebui dezvoltate și noi mecanisme, a adăugat el. Printre acestea s-ar putea număra măsuri de consolidare a încrederii între Rusia și Europa, menite să contribuie la reconstruirea „încrederii”.

Stubb i-a îndemnat pe studenți, viitori diplomați, politicieni și funcționari publici, să nu cadă în pesimism, ci să își propună obiective ambițioase pentru o nouă „eră a luminii”, în pofida provocărilor actuale.

El a afirmat că, peste 30 de ani, Uniunea Europeană ar putea ajunge de la cele 27 de state membre actuale la 40, printre acestea numărându-se Regatul Unit, care ar putea reveni în blocul comunitar, alături de Norvegia, Republica Moldova și Ucraina.

NATO își pregătește apărarea în fața amenințărilor Rusiei

În contextul intensificării amenințărilor rusești, statele europene analizează posibile măsuri de răspuns la atacurile asupra infrastructurii critice și a fabricilor de armament din Europa.

NATO și Uniunea Europeană discută inclusiv despre protejarea infrastructurii esențiale și despre posibilitatea ca anumite atacuri hibride să determine activarea mecanismelor de apărare colectivă, însă capitalele europene nu au ajuns la un consens privind un răspuns ferm.

În paralel, NATO pregătește planuri pentru un eventual atac rusesc asupra flancului estic al Alianței, care prevăd atât folosirea forțelor terestre convenționale, cât și integrarea unor tehnologii testate în războiul din Ucraina, precum dronele și sistemele bazate pe inteligență artificială.

Demersul reflectă preocupările privind capacitatea Alianței de a răspunde rapid unei eventuale agresiuni rusești și necesitatea consolidării apărării europene.