Interviu Sabotaj sau atac direct la Neptun Deep? Cum a ajuns o dronă marină cu explozibil atât de aproape de platformă: „Nu din întâmplare”

Un avion F-16 a spulberat cu tunul de bord o dronă marină aproape de platforma Neptun Deep. Comandorul Sandu Valentin Mateiu explică pentru „Adevărul” scenariul sumbru: de ce este aproape imposibil ca vehiculul să fi ajuns întâmplător acolo.

Drona a fost observată de o navă comercială FOTO Radu Miruță

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat joi, 20 august, că o dronă marină a fost distrusă de un avion F-16 românesc, în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Drona, a cărei prezență a fost semnalată de o navă comercială, nu este de proveniență ucraineană. Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce riscuri există.

Adevărul: O dronă, cel mai probabil rusească, a ajuns în proximitatea platformei Neptun Deep și a fost distrusă de un avion F-16. Se poate spune că acest eveniment marchează un nou pas în războiul hibrid împotriva României sau poate fi chiar considerat un atac direct?

Comandor (r) Sandu-Valentin Mateiu: Este foarte greu de crezut că o dronă maritimă ajunge în proximitatea unei platforme, unde există infrastructură critică, din întâmplare. Hai că putem spune cu resturile de la dronele aeriene, purtate de curenți, ar fi o situație. Atunci am avut și situația în care erau resturi de drone aeriene în derivă, în proximitatea platformelor, dar la fel și pe tot litoralul. Acum avem o dronă care nu este ucraineană, cu încărcătură, care apare în proximitatea platformei. De aceea, foarte probabil putem vorbi de o situație în care drona a fost condusă acolo. Ucrainenii au declarat că nu este a lor, așa că aparține unei terțe părți. Este o situație deocamdată neclară.

Ar fi putut fi deviată drona respectivă de mijloacele de război electronic ucrainene? 

Vă dați seama că orice este posibil. Dar, în final, fiecare răspunde de arma lui. Ucraina este și acum răspunzătoare de drona care a intrat în portul Constanța, și trebuie să fie lucidă. Este o situație când dacă ai pierdut controlul... Dar, una peste alta, n-am avut nicio informație despre o terță parte afirmând că a pierdut controlul asupra unei drone maritime.

De ce s-a optat pentru distrugerea dronei marine cu tunul de bord al avionului F-16 și nu s-a intervenit cu nave ale Forțelor Navale sau elicoptere de atac?

Foarte probabil pentru că pericolul era foarte mare. Ați văzut că a fost celula de criză la nivelul Ministerului Apărării, au cerut de la NATO ca țara să acționeze direct, fără să se mai încurce circuitul prin comandamentele NATO. A fost președintele implicat, s-a luat decizia distrugerii cât mai rapide a acesteia și, da, varianta cea mai simplă a fost distrugerea din aer. Ai noștri s-au achitat cu brio la acest capitol, de această dată.

În principiu, putem spune că e o provocare directă sau încă suntem la măsuri hibride rusești?

Va fi foarte greu de acuzat direct partea rusă. În primul rând că vor fi greu de recuperat resturile, pentru că a fost distrusă, a avut explozibil la bord, distrugerea dronei. Am avut explozie secundară și foarte puțin probabil să fi rămas resturi la suprafață. Iar ca să desfășori o acțiune cu elemente subacvatice nici nu știu dacă avem mijloacele adecvate, trebuie să cerem ajutor. Asta înseamnă un efort foarte mare pentru că, în final, chiar dacă găsim resturile, foarte probabil o terță parte, probabil Rusia, dacă nu este Ucraina, care oficial a declarat că nu e drona ei, nu va recunoaște. Asta este calitatea războiului hibrid pe mare: ușurința cu care poți executa un atac fără să ți-l asumi.

De ce s-a cerut de către ministrul Apărării preluarea comenzii acestei acțiuni de către MApN, în condițiile în care lasă de înțeles că era sarcina NATO?

Există, în general, apărarea NATO, că e antiaeriană, că e pe mare, se face integrat. Și atunci când țara cere dezlegare, rezolvă problema fără să se mai încurce circuitul prin comandamentele militare, prin comandamentele NATO. Asta a fost situația: am considerat că este o situație în care România să acționeze independent pentru a elimina acest pericol.

Foarte probabil că astfel de incidente cu drone vor continua. Ar trebui să apelăm inclusiv la aliați, poate chiar la aliații noștri turci cu care acționăm în unele situații împreună?

Până să apelăm la alții, să fim atenți la ceea ce facem noi. În primul rând, la capitolul oameni, proceduri, instituții, cooperarea astfel încât să nu mai apară sincope cum a fost în cazul Constanța. Acum am trecut testul, lucrurile au mers, Garda de Coastă a văzut, a observat această dronă. Și de aceea, cooperare în primul rând la capitolul comandă și control între instituții, ca în final să avem supravegherea optimă, de la scafandri până la patrulele pe care le efectuăm, un sistem de comandă și control rapid care să reacționeze adecvat, că este aviația, că sunt Forțele Navale, să elimine rapid amenințarea. În cazul ăsta a funcționat, felicitări tuturor, pentru că sistemul a funcționat și exact faptul că am distrus această dronă duce la descurajare.

După părerea dumneavoastră, care situație a fost mai delicată: cea cu drona ucraineană din portul Constanța, care putea să explodeze acolo și ar fi provocat un dezastru sau cea din proximitatea Neptun Deep?

Amândouă. Portul Constanța este esențial pentru transporturi, pentru modul cum respiră țara noastră la Marea Neagră, în primul rând vorbim de logistică, transporturi, iar Neptun Deep este viitorul nostru, rezervele de gaz. Amândouă sunt esențiale.

Vine acest incident să ne arate, dacă mai era nevoie, că România e obligată să își redimensioneze apărarea în zonă, să investească mai mult în Forțele Navale?

Asta o știm de mult, să știți. Adică pericolul este prezent, măsurile au fost anunțate, se lucrează și sper să se sfârșească cu succes. Amenințarea, și căutarea răspunsului sunt constante. Știm de mult acest lucru, că pericolul va continua să existe și că va trebui să ne perfectăm sistemul ca să răspundem.