De ce au cerut procurorii DIICOT arestarea lui Călin Georgescu: "Este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică"

DIICOT cere arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, în dosarul în care cei doi sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii susțin că Georgescu ar fi făcut pregătiri pentru a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată și afirmă că acesta ar fi intenționat să ceară azil politic în Italia.

Călin Georgescu, la sediul DIICOT Foto: Inquam Photos / George Călin

Potrivit documentului, procurorii consideră că în cauză există „probe şi indicii temeinice” din care rezultă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor.

1/6

INSTANT CALIN GEORGESCU MOGOSOAIA 002 INQUAM Photos Octav Ganea jpg Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Procurorii invocă gravitatea faptelor cercetate și susțin că acestea au creat o stare de pericol pentru ordinea publică. Este vorba despre acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

„Astfel, la înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, avem în vedere temerea indusă în rândul opiniei publice în urma săvârşirii unor infracţiuni de o asemenea gravitate, respectiv «constituire a unui grup infracţional organizat» și «înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată», precum şi necesitatea menţinerii unui climat de ordine şi securitate socială în rândul societăţii prin apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”, susțin anchetatorii.

Procurorii susțin că grupul urmărea obținerea unor sume cât mai mari de bani

DIICOT afirmă că periculozitatea celor doi inculpați ar fi relevată de modul și circumstanțele în care au fost comise faptele:

„Periculozitatea inculpaților este relevată de modul şi circumstanţele în care aceștia au săvârşit infracțiunile reținute în sarcina lor, respectiv, infracțiuni de «constituire a unui grup infracţional organizat» și «înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată», inculpații având ca unic scop obținerea unor sume cât mai mari de bani pentru maximizarea profiturilor acestora”.

Activitatea infracțională ar fi fost una complexă și de lungă durată, desfășurată din octombrie 2021 până în octombrie 2023, „dezvoltând un adevărat mecanism de colaborare în vederea comiterii de infracțiuni grave contra patrimoniului, potrivit rolurilor asumate, pentru realizarea obiectivelor grupului, în special cele generatoare de foloase patrimoniale din sumele de bani transferate drept garanție în vederea obținerii unei pretinse linii de creditare”.

DIICOT precizează că modul de operare ar rezulta și din sesizările formulate de două persoane menționate în dosar. Potrivit propunerii de arestare, începând cu luna septembrie 2021, Georgescu, Rusen și Massimiliano Arena ar fi constituit un grup infracțional organizat care ar fi acționat coordonat, în special pe teritoriul României, până în octombrie 2023.

Procurorii susțin că scopul grupului ar fi fost inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate.

În cazul prezentat în document, DIICOT susține că Georgescu, Rusen, Arena și o altă persoană l-ar fi indus în eroare pe un om de afaceri, reprezentant al unei societăți comerciale, prin prezentarea ca adevărată a posibilității obținerii unei finanțări de șase milioane de euro prin încheierea unui contract de creditare cu Wealth Bank. Este vorba despre afaceristul Răzvan Leu.

Potrivit procurorilor, aceștia au susținut că instituția funcționa în Marea Britanie și că Rusen și Arena aveau funcții de conducere în cadrul acesteia. Pentru obținerea finanțării a fi fost solicitată depunerea unei garanții. Astfel, omul de afaceri a transferat 2.500 de euro și, ulterior, un milion de euro, la datele de 22 și 28 decembrie 2021.

Ulterior, susțin procurorii, acestuia i s-ar fi transmis că finanțarea poate fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare. În aceste condiții, ar fi fost transferați încă 100.000 de euro, la 20 ianuarie 2022.

Un argument important invocat de DIICOT pentru solicitarea arestării îl reprezintă presupusele pregătiri făcute de Călin Georgescu pentru a evita ancheta. După ce omul de afaceri păgubit ar fi încercat să își recupereze banii, oamenii din jurul lui Georgescu l-ar fi atenționat să nu depună plângere pentru a nu "bloca România să aibă președintele pe care îl merită”.  

După depunerea plângerii, în cadrul unei discuții, Georgescu ar fi afirmat că ancheta se află într-o stare de „adormire” și a spus că a primit un anumit „feedback” în legătură cu dosarul. „Nu au nicio probă”, spune Georgescu.

În urma perchezițiilor domiciliare efectuate la 21 septembrie 2026, anchetatorii susțin că au descoperit că Georgescu ar fi întreprins demersuri pentru a contracara măsurile de supraveghere tehnică. În autoturismul acestuia ar fi fost găsite două dispozitive de bruiaj electronic portabile, cunoscute sub denumirea de „jammer” sau izolator de semnal.

Documente de călătorie susceptibile a fi false

DIICOT susține și că Georgescu și-ar fi procurat documente de călătorie susceptibile a fi false.

Este vorba despre un document cu mențiunea „DIPLOMATIC PASSPORT”, emis aparent de Malta pe numele lui Călin Georgescu, în calitate de „SENATOR”, valabil în perioada 15 mai 2025- 14 mai 2030. În același context sunt menționate un „DIPLOMATIC ID” și un document emis de „E.A.T.M.-European Asian Trade Mission –Vienna/Austria”.

Potrivit procurorilor, toate aceste elemente ar fi fost legate de intenția de a se sustrage de la urmărirea penală.

Georgescu vorbea în stenograme despre azil politic în Italia

La dosar ar exista și stenogramele ale unor discuții purtate de Călin Georgescu și Ionel Rusen în luna mai 2025. Potrivit procurorilor, conversațiile surprind discuții concrete despre găsirea unei proprietăți în Italia, despre obținerea azilului politic și despre modalitatea în care Georgescu ar fi urmat să intre „sub incidența legii italiene”.

Într-o discuție din 22 mai 2025, Georgescu îi cere lui Rusen să identifice mai multe proprietăți în Toscana. El precizează că este interesat de o casă care să aibă și o anexă sau o dependință.

„Îți faci planul cum vrei, dar asta este tema. Adică rugămintea mea este ca băiatul ăsta să plece (...) să plece în Franța, iar miercuri, joi, trebuie să fie în Italia”, spune Georgescu.

Rusen îi răspunde: „Mă ocup”.

În continuare, Georgescu îi explică apoi că persoana respectivă trebuie să vadă mai multe locații.

„Vede câteva locații, mai multe. Repet! Încă o dată! Dacă și e o altă zonă, dar tot în Toscana, cu ți-am... te-am rugat. O casă cu încă una lângă sau ceva în curtea aia, sau în spatele curții, sau cum sunt ele făcute”, spune Georgescu.

În aceeași discuție, Georgescu îi transmite lui Rusen că banii nu reprezintă problema.

„Bun! Deci mie îmi trebuie o locație, să le văd, pe care să le cumpăr sau să le închiriez. Deci avem... Noi avem tot ce trebuie. Noi nu avem nevoie de bani. Financiar avem tot ce ne trebuie.”

„Am nevoie de la ei să mă securizeze”

Georgescu vorbește și despre trei zone din Toscana pe care le avea în vedere, una în apropierea mării și două în zone colinare: „Eu am trei zone în Toscana. Una aproape de mare sau lângă mare și una... două în zonă de-asta de dealuri, colinare.”

În aceeași stenogramă, Georgescu vorbește despre ceea ce procurorii interpretează drept planul de a se stabili în Italia.

Călin Georgescu: În momentul în care am ajuns acolo, eu am ceva, dar asta vreau partea a doua să îți spun. Am nevoie de la ei să mă securizeze. Adică să intru sub incidența legii italiene, adică să-mi facă pașaportul pe (n.n. neinteligibil), o săptămână. Adică să nu mă țină mult cu povestea asta

Ionel Rusen: Da. Da.

Călin Georgescu: Am pașaport, iau copiii și gata! Și sigur, oamenii mei.

Ionel Rusen: Da.

Călin Georgescu: Și pentru băieții ăștia ai mei.

Ionel Rusen: Da. Pentru toată echipa”. 

DIICOT susține că discuția trebuie coroborată cu afirmațiile referitoare la obținerea azilului politic în Italia și cu demersurile pentru găsirea unei proprietăți.

Procurorii citează și o altă discuție, din 27 mai 2025, în care Georgescu îi spune lui Rusen că vrea să afle cum poate proceda „în caz de ceva” pentru a obține azil politic.

Rusen îi răspunde că, atunci când vor merge în Italia, se pot întâlni cu un fost procuror despre care afirmă că este un prieten foarte bun și care i-ar putea ajuta cu aceste demersuri.

Potrivit procurorilor, aceste discuții reprezintă elemente care, coroborate cu celelalte probe, indică pregătiri pentru sustragerea de la urmărirea penală sau de la judecată.

O proprietate de aproximativ 1,2 milioane, identificată de Rusen

De asemenea, într-o altǎ conversație mai 2025, Rusen îi spune lui Georgescu că a identificat o proprietate care ar corespunde cerințelor discutate anterior. Potrivit stenogramei, imobilul era „un pic cam scump”, fiind indicată o valoare de „un milion două sute”, aspect care nu pare a fi o problema pentru Călin Georgescu, acesta menționând : "mă ajuta niște străini"

Procurorii susțin că planul pentru Italia indică un risc de sustragere

DIICOT susține că aceste afirmații sunt relevante deoarece Georgescu ar fi discutat nu doar despre posibilitatea plecării din România, ci și despre modalități concrete de stabilire în Italia.

Într-o altă discuție, Georgescu îi spune lui Rusen: „Păi, sigur! Cont în bancă, proprietate, școală pentru copii. (..) E ceva de ochii lumii. Îmi dau seama ce ar trebui să fie. .(..)Dar important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”.

Anchetatorii susțin că măsura arestării preventive este necesară nu doar pentru a preveni fuga, ci și pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru prevenirea unor eventuale noi infracțiuni. 

Călin Georgescu a petrecut prima noapte în Arestul Central al Capitalei, după ce procurorii DIICOT l-au reținut pentru 24 de ore într-un dosar de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat.

Marți, 22 septembrie, fostul candidat la alegerile prezidențiale va fi prezentat Tribunalului București, unde judecătorul de drepturi și libertăți va analiza propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.