Traian Băsescu a explicat cum a ajuns Lucian Pahonțu la șefia SPP: „Mi-a fost propus de Ministerul de Interne”
Traian Băsescu spune că nu a știut că Lucian Pahonțu a fost în Securitate atunci când l-a numit la conducerea Serviciului de Protecție și Pază. Fostul președinte a povestit cum a ajuns să facă această alegere și ce informații avea despre Pahonțu în 2004.

Lucian Pahonțu, şeful SPP începând din 2004, a revenit în atenția publică după o anchetă jurnalistică despre trecutul lui, inclusiv despre perioada în care acesta ar fi activat în Securitate și despre prezența sa la baricada de la Intercontinental, în timpul Revoluției.
În acest context, în cadrul unui interviu pentru Digi24, fostul preşedinte Traian Băsescu, cel care l-a numit pe Lucian Pahonţu în fruntea SPP şi chiar l-a decorat, a povestit că nu știa că Pahonțu fusese în Securitate și că s-a bazat pe recomandarea primită de la Ministerul de Interne şi pe faptul că îl cunoştea deja, de pe vremea când el însuşi era primar al Capitalei, iar Pahonhu conducea o brigadă de intervenție a Jandarmeriei.
Numirea lui Pahonţu, spune Traian Băsescu, a venit în contextul în care, odată ajuns preşedinte, a schimbat toţii şefii serviciilor secrete, inclusiv procurorul-şef al României.
De ce l-a ales Băsescu pe Lucian Pahonțu
Traian Băsescu spune că, la venirea sa la Cotroceni, a vrut să schimbe șefii structurilor de securitate pe care îi moștenise de la administrația lui Ion Iliescu.
„Trebuia să-l schimb pe Naghi, pentru că eu n-am acceptat să rămân cu șefii structurilor de securitate moșteniți de la domnul Iliescu. Am schimbat tot ce s-a putut schimba”, a spus el.
În acest context, avea nevoie de un nou șef al SPP și a acceptat propunerea venită de la Ministerul de Interne.
„Nu, n-am știut. Că a fost în Securitate. Eu l-am luat de la Ministerul de Interne. Mi s-a adus o fișă. El figura la Ministerul de Interne. Trebuia să-l schimb pe Naghi, pentru că eu n-am acceptat să rămân cu șefii structurilor de securitate moșteniți de la domnul Iliescu. Am schimbat tot ce s-a putut schimba.
Pe Lucian Pahonțu îl cunoșteam. El fusese șeful unei brigăzi de intervenție a Jandarmeriei și, de multe ori, am solicitat Jandarmeria în campania de dărâmare a chioșcurilor, dacă vă aduceți aminte. Și acesta a fost motivul pentru care, când mi-a fost propus de Ministerul de Interne, am spus da.
Deci, m-am gândit să cer o recomandare de la Ministerul Apărării sau de la Interne. Am cerut la Interne și am primit această recomandare, căreia i-am dat curs imediat, pentru că-l știam de când dărâmam chioșcuri”, a explicat Traian Băsescu.
Fostul președinte spune că nu a verificat personal dosarul lui Pahonțu înainte de numire și că nici nu crede că ministrul de Interne știa, la acel moment, că acesta s-ar fi aflat la baricada de la Intercontinental.
„Dar, la momentul numirii, deci în 2004, eu știam două lucruri: unu, că Securitatea nu a tras la Revoluție, și doi, că Armata este cea care a tras la Revoluție. De asemenea, știam că Securitatea, prin ordinul șefului Securității de la acea vreme, nu avea muniție la ieșirea în stradă”, a ţinut să punncteze Traian Băsescu.
Prima reacție a lui Lucian Pahonțu față de acuzațiile privind participarea la Revoluție și Mineriadă: „Nu există nicio prob㔄L-am numit și îmi asum faptul că l-am numit”
Întrebat dacă ar fi retras numirea în cazul în care ar fi cunoscut toate informațiile despre trecutul lui Pahonțu, Traian Băsescu a răspuns că astăzi poate spune multe, dar își asumă decizia luată atunci.
„Acum pot să spun multe. Cert este că asta am știut, l-am numit și îmi asum faptul că l-am numit”, a spus el.
Lucian Pahonțu a rămas la conducerea SPP timp de 21 de ani, o perioadă pe care Traian Băsescu o consideră foarte lungă, însă nu a vrut să comenteze motivele pentru care preşedinţii care i-au urmat l-au menţinut în funcţie.
„Este mult, dar, în ceea ce mă privește, nu pot veni decât cu un argument: eu am schimbat toți șefii, inclusiv procurorul general. Când am venit, am schimbat toți șefii serviciilor, plecând de la această premisă. Este de presupus că, dacă aș fi venit în timpul lui Iohannis la Cotroceni, aș fi schimbat tot ce am găsit, ca să pun oameni numiți de mine.
(...) Cert este că, în februarie, deci la două luni de când fusesem numit, eu am dispus transferul arhivelor Securității. În 2006, după ce, în linii mari, se terminase o parte din transfer, am cerut analizarea perioadei comuniste. În decembrie 2006, deci în al doilea an de mandat, deja citeam în Parlament raportul de condamnare a crimelor comunismului. Acesta a fost, pentru mine, semnalul dat sistemului pe care l-am preluat de la domnul Iliescu: semnalul că nu sunt prietenul lor, că n-avem a ne susține unii pe alții. Efectul a fost că n-a trecut mult și am fost suspendat”, a mai spus Traian Băsescu.
Ce spune despre Nicuşor Dan
Discuția s-a mutat apoi la modul în care președintele Nicușor Dan se raportează la serviciile de informații, însă Traian Băsescu a spus că îi este „foarte greu” să emită o opinie în această privință și a explicat, în schimb, cum a procedat el în timpul mandatului.
„Vă pot spune cum m-am raportat eu. Am vrut să se știe unde este șeful, cine este șeful. De aceea i-am pus să predea arhivele Securității. De aceea, pe urmă, am făcut o comisie pentru analiza comunismului. Pentru că am vrut să se știe că eu sunt șeful acestui stat și că nu cocoloșesc istoria statului român”, a explicat fostul preşedinte..
Întrebat cine este, în prezent, „șeful”, Traian Băsescu a evitat să dea un răspuns ferm.
„Nu știu. Teoretic, Nicușor Dan. Practic, discutați cu dânsul. Nu vreau să fac afirmații despre un șef de stat. Dar v-am spus ce am gândit eu: fără aceste două acțiuni, nu eram decât un moștenitor al domnului Iliescu. Nu am vrut să fiu un moștenitor al statului domnului Iliescu. Nimeni, în 14 ani - deci în 2004 erau 14 ani -, n-a avut curaj să desecretizeze arhivele Securității sau să analizeze comunismul. Eu am făcut-o exact ca să dau semnalul că nu sunt controlabil. Eu îi controlez pe ei, nu ei pe mine.
Permiteți-mi să închei subiectul Pahonțu. Vă rog să nu-mi cereți mie să-i spun președintelui Dan ce are de făcut în ceea ce privește șefii serviciilor, fie că este vorba despre SPP, SIE, SRI sau Avocatul Poporului. Nu este treaba mea să-i spun ce are de făcut”, a încheiat el.




















































