„Îmi e teamă că nu voi fi suficient de bun”. Sindromul impos​torului este frecvent, dar poate fi depăşit

„Îmi e teamă că nu voi fi suficient de bun”. Sindromul impos​torului este frecvent, dar poate fi depăşit

Sindromul impostorului este retrăit de majoritatea dintre noi de-a lungul vieţii într-o mai mare sau mai mică măsură. El este cel care ne face să ne îndoim de propriile capacităţi şi abilităţi, ne împiedică să ne bucurăm de succesele avute, ba chiar să ne temem că vom fi descoperiţi drept mai puţin competenţi decât părem. Cum se manifestă şi ce avem de făcut cu tema că nu suntem suficient de buni?

7 motive din spatele unor probleme cu memoria

7 motive din spatele unor probleme cu memoria

Toată lumea uită uneori lucruri. Cât de des ai uitat unde ai pus cheile de la casă, numele unei persoane pe care tocmai ai întâlnit-o sau ce urma să faci când ai ajuns în altă încăpere? Deşi ne întrebăm de ce uneori memoria noastră este atât de „proastă”, uitarea face parte din viaţă şi oamenii uită surprinzător de repede. Cercetările au arătat că aproximativ 56% din informaţii sunt uitate într-o oră, 66% după o zi şi 75% după şase zile.

„Doar oamenii slabi fac depresie!” Mituri despre depresie şi cum luptăm cu el

„Doar oamenii slabi fac depresie!” Mituri despre depresie şi cum luptăm cu el

Una dintre cele mai periculoase credinţe este că „oamenii puternici” nu fac depresie, iar o astfel de abordare blochează cea mai importantă atitudine atunci când ne confruntăm cu depresia: să cerem ajutorul. Se spune că oamenii care ajung să facă o depresie sunt cei care au fost „puternici” prea mult timp. Iată câteva mituri despre depresie şi cum este necesar să înţelegem şi să ne ocupăm de această condiţie.

„Nu mai simt nimic”: ce este oboseala emoţională

„Nu mai simt nimic”: ce este oboseala emoţională

Să te trezeşti anesteziat te descumpăneşte. Mi s-a întâmplat. De parcă aş fi dat pe mute televizorul pe ecranul căruia se derulează propria mea viaţă, cu tot ce implică ea. N-a fost brusc, s-a întâmplat treptat, după luni de zile în care, ca toată lumea, am fluctuat între anxietate, speranţă şi nevoia de a controla cât mai bine ce se petrece în jur.

Gândirea pozitivă toxică: „Mie sigur nu mi se va întâmpla aşa ceva”

Gândirea pozitivă toxică: „Mie sigur nu mi se va întâmpla aşa ceva”

Ai aflat că unul dintre colegii cu care te-ai văzut ieri la muncă a fost testat pozitiv cu COVID. Într-un astfel de scenariu, unii dintre noi sunt mai predispuşi să gândească pozitiv – „Eu nu am cum să iau aşa ceva. Nicio boală nu se atinge de mine.”, în timp ce alţii au o predispoziţie către a-şi imagina cel mai sumbru scenariu – „Sigur m-am îmbolnăvit. I-am îmbolnăvit şi pe ai mei.”

Minte sănătoasă
Articol publicitar

5 ajutoare pentru energizare psihică şi emoţională

5 ajutoare pentru energizare psihică şi emoţională

Stresul şi oboseala cronică erau probleme majore în rândul populaţiei active şi înainte de pandemie, dar ultimul an ne-a epuizat cu adevărat, mai ales din punct de vedere psihic. Şi în studii, dar şi în interacţiunea cu cei din jur observăm cum se conturează un strigăt de ajutor pentru îngrijirea sănătăţii mintale.

Minte sănătoasă
Articol publicitar

Cum poţi învinge anxietatea de performanţă

Cum poţi învinge anxietatea de
performanţă

În spatele anxietăţii de performanţă se află teama de ruşine şi umilinţă. De regulă, întâlnim anxietatea de performanţă în sarcinile care ţin de locul de muncă, dar ea se poate manifesta într-o mulţime de alte situaţii care presupun să fii la înălţime. Intensitatea ei variază de la individ la individ, în funcţie de natura sau de contextul în care persoana trebuie să desfăşoare sarcina respectivă.

Problema nu este emoţia, ci că fugim de ea. Cum învăţăm să ne gestionăm propriile emoţii, inclusiv pe cele negative

Problema nu este emoţia, ci că fugim de ea. Cum învăţăm să ne gestionăm propriile emoţii, inclusiv pe cele negative

Deseori ne simţim prizonierii propriilor emoţii, iar aici ne referim la cele dificile, inconfortabile, deseori catalogate drept „negative”. Viaţa noastră emoţională nu este mereu confortabilă, dar putem apela la câteva strategii sănătoase de a ne accepta propriile trăiri şi a nu ne lăsa controlaţi de ele. Mai mult, emoţiile negative ne sunt chiar utile.

Cum ieşim din capcana gândurilor anxioase

Cum ieşim din capcana gândurilor anxioase

În diferite momente ale vieţii sau în anumite situaţii, cu toţii ne putem confrunta cu gânduri anxioase. Acestea se referă la un viitor incontrolabil, impredictibil, de cele mai multe ori vizualizat printr-un filtru negativ. Uneori ajungem să alunecăm pe această pantă a anxietăţii în care uităm cu desăvârşire de faptul că ceea ce există în mintea noastră nu reprezintă neapărat realitatea.

În ziua de astăzi suntem bombardaţi cu nenumărate informaţii despre cum să trăim sănătos, astfel încât să beneficiem de o durată de viaţă cât mai mare. Factorii principali care influenţează durata de viaţă pot fi împărţiţi în trei categorii principale: factori genetici, factori de mediu şi factori care ţin de stilul de viaţă adoptat.

acum 3 ani · comentarii (2)

Fie că recunoaştem sau nu, în mod conştient sau mai puţin conştient, noi facem zilnic alegeri. Când lucrurile nu funcţionează aşa cum ne-am dori, de cele mai multe ori dăm vina pe destin, pe ceilalţi, pe conjuncturi etc. A fi stăpânul propriei vieţi înseamnă a ne asuma 100% rezultatele acţiunilor noastre, iar acest lucru devine posibil doar atunci când reuşim să ne cunoaştem şi să ne înţelegem foarte bine pe noi înşine.

acum 3 ani · comentarii (0)

Centrul pentru Inovaţie în Medicină (InoMed) a prezentat, într-un eveniment desfăşurat la Reprezentanţa Comisiei Europene, rezultatele studiului “Atitudini şi percepţii asupra bolilor mintale în cadrul populaţiei României”. Cercetarea, realizată de compania IMAS, face parte din campania InoMed „AntiStigma”, lansată în toamna anului 2015.

acum 4 ani · comentarii (0)

A făcut treabă bună cu Facebook-ul tinerelul ăsta, Zuckerberg, sau cum i-o fi mai zicînd! S-o fi dus pe la miezul nopţii la tualet, prea multă bere studenţească după meciul de cricket cu universitatea vecină, iar la întoarcerea în camera de cămin, perechea din patul de-alături făcea treburi. Din politeţe s-a dus la sala de lectură şi a inventat chestia asta care-mi mănîncă cinci-şapte ore pe zi.

acum 5 ani · comentarii (0)

În domeniul psihoterapiei şi al consilierii, în SUA există practica videoconferinţelor de peste 15 ani, sub denumirea de „telepractice”. Această nevoie a apărut în momentul în care Departamentul care se ocupa de veteranii de război a realizat că aceştia, cei mai mulţi invalizi, au nevoie de asistenţă psihologică şi nu pot beneficia de ea din motive de mobilitate, distanţă etc.

acum 5 ani · comentarii (0)

Gândirea (fals) pozitivă este un imperativ social pe care ne forţăm să îl impunem atunci când emoţiile noastre, de regulă negative, sunt în contradicţie cu ceea ce afişăm. Gândirea (fals) pozitivă este un relativism cultural. În SUA, de pildă, oamenii se simt obligaţi să afişeze o mină optimistă, veselă, pusă pe treabă, atunci când, de fapt, se simt demotivaţi, trişti sau chiar deprimaţi.

acum 5 ani · comentarii (5)

Psihoterapia cu ajutorul realităţii virtuale nu mai este un subiect science fiction. Terapia în virtuo, cum a fost denumită, este folosită cu succes încă din anii ’90 în SUA, iniţial ca un proiect al armatei pentru soldaţii care se întorceau de pe front şi sufereau de Stres Post Traumatic.

acum 5 ani · comentarii (0)

În anii 60, Stanley Milgram, un psiholog american, a efectuat un experiment social care, deşi a fost îndeajuns de contestat de-a lungul vremii, arată un lucru cert: oamenii sunt capabili să îi pedepsească pe alţii fără să fie constrânşi. S-a luat în calcul, în timpul procesului de la Nurenberg (sau filme precum A Few Good Men), scuza legală: „Eu nu am vrut, doar ascultam ordine”.

acum 5 ani · comentarii (3)

În urmă cu două luni am început să mă simt rău. În mod previzibil, înainte să las anxietatea generată de incertitudine să mă domine, am încercat, ca oricine, să găsesc o cauză şi un sens în ceea ce mi se întâmplă. Ca să putem exista avem nevoie de liniaritate, coerenţă, dar mai ales de sens.

acum 6 ani · comentarii (0)

Depresia postpartum (DPP) afectează în jur de 10-15% dintre proaspetele mămici. Unii doctori sunt de părere că aceasta apare din cauza modificărilor de ordin biologic din corpul mamei. În timpul sarcinii, ca şi după naştere, sunt tot felul de fluctuaţii ale nivelului de hormoni care pot induce stări emoţionale instabile.

acum 6 ani · comentarii (1)
Postari Recente
Modifică Setările