Cardiologul spune ce se întâmplă cu tensiunea arterială în perioadele de stres intens: „Corpul rămâne în stare de luptă sau fugă”

0
Publicat:

Stresul nu afectează doar starea psihică, ci are efecte directe asupra sistemului cardiovascular, putând duce la creșteri ale tensiunii arteriale. Medicii avertizează că expunerea frecventă la stres poate contribui la apariția hipertensiunii și a altor boli cardiovasculare.

Aparat de tensiune Foto: arhivă, adevărul
Aparat de tensiune Foto: arhivă, adevărul

Atunci când o persoană este stresată, „organismul activează mecanismul de luptă sau fugă”, o reacție naturală de supraviețuire. În acest proces, sunt eliberați hormoni precum adrenalina și cortizolul, care cresc ritmul cardiac, contractă vasele de sânge și determină creșterea tensiunii arteriale.

„Corpul nu face diferența între o urgență reală și un volum mare de e-mailuri. Reacționează la fel, eliberând aceiași hormoni care cresc tensiunea arterială.”, explică Nneoma Oparaji, medic cardiolog, pentru eathingwell.

Medicii explică faptul că această reacție este normală și utilă pe termen scurt, însă devine periculoasă atunci când este repetată frecvent sau menținută pe perioade lungi de timp.

„De obicei, odată ce un factor de stres dispare și persoana nu se mai simte stresată, tensiunea arterială revine la valorile normale de dinainte”, susține Erika Kawamura, medic cardiolog.

Problema apare în cazul stresului cronic, atunci când organismul rămâne într-o stare permanentă de alertă. În această situație, tensiunea arterială poate rămâne ridicată, crescând riscul de hipertensiune, infarct sau accident vascular cerebral.

„Stresul cronic duce adesea la afecțiuni pe termen lung, cum ar fi hipertensiunea arterială sau accidentul vascular cerebral. Corpul rămâne constant în modul luptă sau fugă”, spune dr. Nneoma Oparaji. 

Pe lângă efectele directe asupra organismului, stresul influențează și comportamentele zilnice. Persoanele aflate sub presiune tind să adopte obiceiuri nesănătoase, cum ar fi alimentația dezechilibrată, lipsa activității fizice sau consumul de alcool și tutun, factori care contribuie suplimentar la creșterea tensiunii arteriale.

„Atunci când oamenii sunt stresați pe termen lung, pot adopta comportamente nesănătoase, precum alimentație proastă, lipsa exercițiului fizic, consumul de alcool sau fumatul”, precizează medicul cardiolog.

Specialiștii mai atrag atenția că nu doar stresul în sine contează, ci și modul în care acesta este perceput și gestionat. Gândurile negative, perfecționismul sau presiunea constantă pot amplifica reacția organismului.

Deși hipertensiunea arterială nu are simptome evidente în stadiile incipiente, unele semne pot apărea indirect, mai ales în perioadele de stres: palpitații, dureri de cap, anxietate, senzație de oboseală sau dificultăți de respirație.

Pentru prevenție, medicii recomandă monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și adoptarea unor metode simple de reducere a stresului, precum activitatea fizică, respirația profundă și pauzele regulate în timpul zilei.

„Chiar și o plimbare de 15 minute poate reduce nivelul de stres, poate îmbunătăți starea de spirit și poate scădea tensiunea arterială”, spune dr. Nneoma Oparaji.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite