Testul ouălor care îți arată dacă sunt bune de mâncat: cele proaspete au albușul gros și ferm, gălbenușul portocaliu și coaja netedă
0Ouăle sunt unul dintre cele mai consumate alimente la nivel mondial, dar puțini știu exact cum să determine dacă sunt proaspete sau vechi. Există câteva metode simple, eficiente și sigure pentru a verifica calitatea ouălor înainte de a le consuma.
Ouăle pot rezista între una și două săptămâni în afara frigiderului, în funcție de temperatura camerei. Dacă sunt păstrate la frigider, acestea rămân proaspete timp de două până la trei săptămâni. Calitatea lor începe să scadă treptat, pe măsură ce bula de aer din interior crește, iar albușurile devin mai subțiri.
Totuși, oul devine cu adevărat periculos abia atunci când bacteriile încep să se dezvolte. Ouăle care sunt deja stricate au caracteristici clare: miros neplăcut, coajă crăpată, lipicioasă sau decolorată, potrivit Blicc.
Semne vizuale și de miros
Cea mai simplă metodă de a stabili dacă un ou este încă bun este să verificați data de pe cutie. Magazinele nu ar trebui să vândă ouă mai vechi de 30 de zile de la ambalare. Chiar și după expirarea acestei date, ouăle pot fi sigure dacă au fost refrigerate corect, dar specialiștii recomandă testarea suplimentară atunci când există îndoieli.
Testul de miros rămâne unul dintre cei mai fiabili indicatori ai prospețimii. Ouăle putrede au un miros inconfundabil, care persistă chiar dacă sunt gătite. Dacă nu puteți detecta mirosul cât timp oul este în coajă, acesta trebuie spart într-un bol curat. Orice miros neplăcut indică faptul că oul trebuie aruncat.
Inspecția vizuală este, de asemenea, importantă. Coaja trebuie să fie netedă și să nu prezinte crăpături sau mucus, iar după ce oul este spart, albușul și gălbenușul nu trebuie să prezinte decolorări ciudate sau aspect irizat. Albușurile prea lichide sau gălbenușurile aplatizate indică faptul că oul este vechi.
Testul de plutire
Testul de plutire este o metodă simplă și populară pentru a evalua vârsta unui ou. Ouăle care se scufundă și stau plat pe fund sunt complet proaspete. Ouăle care stau ridicate pe o parte sau vertical în apă sunt mai vechi, dar încă comestibile. Ouăle care plutesc la suprafață trebuie aruncate, fiind deja prea vechi.
Ouăle proaspete au albușul gros și ferm, gălbenușul portocaliu-galben și coaja netedă, fără crăpături. Pe măsură ce se învechesc, albușul devine mai moale, gălbenușul se aplatizează, iar coaja poate deveni mai fragilă.
Consumul unui ou putred poate duce la infecții cu Salmonella, ale cărei simptome includ diaree apoasă, crampe abdominale, greață, vărsături și pierderea poftei de mâncare.
Ouăle fierte trebuie refrigerate imediat și consumate în termen de 3-4 zile.
Se încarcă comentariile...
