Președinții gafelor și scandalurilor. Candidații la președinția României spun/fac lucruri trăsnite

Candidații la președinția României, fie că au fost anunțați, fie că sunt preconizați, au fost implicați, fără excepție, în incidente, mai mult sau mai puțin grave, care le-au știrbit reputația. Aceștia și-au câștigat, deocamdată, titulatura de „președinți ai gafelor și scandalurilor”.

Scandalurile și gafele celebre ale Dianei Șoșoacă, George Simion și Elenei Lasconi Foto: Arhivă

Fie că și-au anunțat deja candidaturile, precum Diana Șoșoacă sau George Simion, ori s-au lansat în campanii electorale neoficiale, precum Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Elena Lasconi și, parțial, Marcel Ciolacu, toți s-au aflat în centrul unor controverse. Putem spune că aceștia și-au câștigat, unii mai meritat decât alții, titlulatura de președinți ai gafelor și scandalurilor.

Senatoarea Diana Șoșoacă, care și-a anunțat recent candidatura la alegerile prezidențiale din acest an, susținută de S.O.S. România, s-a făcut remarcată încă de la intrarea sa în politică, în 2020, ca senator de Iaşi pe listele AUR, prin discursuri naţionaliste și critici la adresa măsurilor luate de autorităţi în combaterea pandemiei de COVID-19.

A început să aibă notorietate odată cu discursurile ţinute la pelerinaje din Iaşi și Constanța, după ce autorităţile au impus restricţii. După ce IPS Teodosie, Arhiespiscopul Tomisului, a dat în judecată autorităţile din Constanţa pentru a ridica restricţiile, Diana Şoşoacă, avocat de profesie, l-a reprezentat  în instanţă pe înaltul ierarh bisericesc, fără succes însă.

Ulterior, ajunsă senator în decembrie 2020, din partea AUR, avea să se afle în centrul mai multor scandaluri, poate cele mai controversate fiind cele pe tema pandemiei. Senatoarea care venea fără mască în plenul parlamentului, în ciuda restricțiilor, ajunsese chiar să fie acuzată că și-a agresat fizic un coleg care a încercat să o scoată din sală, din cauză că îl urmărea pe premierul de atunci, Florin Cîţu, cu un sac pentru cadavre. Dispute a avut și la televiziuni, spre exemplu cu deputatul PSD, Alexandru Rafila, dar și în stradă unde participa activ la protestele anti-restricţii.

Cunoscute sunt și scandalurile senatoarei cu membrii AUR, care au dus la excluderea ei din partid și, în cele din urmă, la solicitarea de revocarea din Parlament.

De asemenea, Diana Șoșoacă s-a remarcat și prin atitudinea pro-rusă, demonstrată prin vizitele la Ambasada Rusiei, prin discursuri anti-ucrainene, și anti-UE. Din cauza postărilor sale în acest sens, Șoșoacă a ajuns să fie promovată și de instituțiile media pro-Kremlin.

La capitolul gafe ale candidatei SOS România la alegerile prezidențiale, lista ar putea începe cu o postare celebră din decembrie 2022: după ce a fost exclusă din AUR, senatoarea a distribuit pe Facebook o presupusă postare de pe Twitter a fostului preşedinte SUA, Donald Trump, în care acesta susținea că-l întristează excluderea ei. Au devenit virale pe internet și mai multe înregistrări ale unor mitinguri în care era așteptată cu parada militară, asemeni președinților.

Președinți ai gafelor și scandalurilor: Simion face lucruri trăsnite 

George Simion, care s-a remarcat la început ca activist, a intrat în politică în anul 2019, drept candidat independent la alegerile europarlamentare. După surpriza intrării în Parlament a partidului AUR,  al cărui fondator a fost, avea să devină și mai vocal, organizând mai multe proteste anti-restricții, în timpul pandemiei, sau intrând în diferite scandaluri. Una dintre țintele sale a fost USR, fiind acuzat inclusiv de agresiune împotriva deputatului Iulian Bulai. Ministrul Energiei, Virgil Popescu a depus mai multe plângeri penale împotriva lui pentru hărțuire și intimidare.

Candidatul AUR la alegerile prezidențiale a negat de-a lungul timpului că ar fi pro-rus, catalogând Rusia drept ”cea mai mare plagă pentru România în ultimii 200 de ani”, dar au rămas suspiciuni cu privire la sinceritatea cu care a făcut această declarații. Amintim aici  laudele aduse de ambasadorul Rusiei la adresa AUR, dar și acuzațiile unui general ucrainean conform cărora ar fi existat cel puțin o întâlnire a lui Simion cu serviciile secrete rusești. În acest context, Simion a primit interdicție pe teritoriul statului ucrainean în urmă cu trei ani.

De asemenea, fostul premier moldovean, Vlad Filat (2009-2013), a susținut că șeful SIS  (Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova) l-a informat cu privire la existența unor contacte ale șefului AUR cu serviciile secrete ale Rusiei. Actualul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat, la rândul său că liderul AUR, George Simion, „a fost și continuă să fie un instrument al Federației Ruse”. De altfel și în Republica Moldova i-a fost prelungită anul acesta interdicția pe un termen de încă 5 ani.

George Simion a intrat și în viziorul procurorilor de la Parchetul General, cu privire la suspiciuni potrivit cărora ar fi instigat la falsificarea „câtorva mii de liste de susținători necesare depunerii candidaturii pentru alegerile pentru Parlamentul European” de către Silvestru Șoșoacă, soțului senatoarei Diana Șoșoacă.

De altfel, scandalul a pornit la doar câteva zile după ce liderul AUR afirmase în cadrul unui interviu, referitor la procesul electoral premergător europarlamentarelor, că partidele nu ar avea cum sa strângă în mod real semnăturile necesare pentru participarea la alegeri. Simion a declarat recent că „procurorul de caz le-a prezentat colegilor săi o înregistrare dintr-un interviu public”.

La capitolul gafe, în 2021, George Simion a confundat autorul versurilor unei poezii pe care a recitat-o la tribuna Camerei Deputaţilor - în timpul unei dezbateri despre PNRR în plenul reunit al camerelor - spunând că aparțin lui Mihai Eminescu. În realitate, versurile au fost scrise de un poet băcăuan obscur - Marian Bamboi.

Lasconi: de la votul la referendum la scandalul cu fiica

Primarul din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, candidata la șefia USR care și-a manifestat dorința să fie candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale din acest an, a fost implicată de-a lungul timpului, în general, în scandaluri mai puțin cunoscute.

În 2022 vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Bughiu, a catalogat-o drept „starletă” după ce primărița ar fi spus că pentru ea Consiliul Județean nu există, conform evenimentulmuscean.ro. Iar în 2023, ar fi intrat într-o dispută cu deputata PSD, Simona Bucura Oprescu, actuală ministră a Muncii, și alți social-democrați, cărora le-ar fi adus mai multe reproșuri, conform evz.ro.

Totuși Lasconi avea să ajungă anul trecut în centrul unui scandal uriaș, după ce a dezvăluit că a votat ”DA” la referendumul pentru familia tradiţională din 2018, ceea ce a dus în cele din urmă și la retragerea sa de pe lista USR de la europarlamentare.

Lasconi a fost atunci criticată atât de foşti colegi din REPER, dar şi de colega sa de partid Clotilde Armand. Cea mai dură reacţie a venit, însă din partea fiicei sale, Oana, care s-a declarat „în şoc şi absolut dezgustată” de mama sa. Reacție despre care Lasconi recunoștea că a dus la „cele mai grele şi dureroase” zile din viaţa sa.  

Acum, poziția Elenei Lasconi pare să se fi schibat. „Eu chiar cred despre mine că sunt destupată la cap. În USR e loc pentru toată lumea. Atât pentru creștini, cât și pentru atei, atât pentru cei care sunt LGBTQ sau non LGBTQ, atât pentru gay, cât și pentru hetero”, a spus candidata la șefia USR.

Ciucă: plagiatul tezei de doctorat și dezvăluirea unor parole ale MAI

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, și-a lansat neoficial campania de prezidențiabil cu panouri publicitare pe diferite drumuri și clipuri video promovate pe internet. Posibilitatea unei candidaturi e întărită, în spațiul public, și de anunțul privind lansarea, în curând, a unei cărți autobiografie - „Un ostaș în slujba țării”.

Nicolae Ciucă s-a aflat în centrul unui scandal, după ce a fost acuzat - în ianuarie 2022, într-o anchetă publicată de PressOne - că a plagiat, printre altele, cel puţin 42 din cele 147 de pagini, din teza sa de doctorat,

După ce Klaus Iohannis a afirmat, în octombrie 2022, că trebuie să existe toleranţa zero pentru plagiat, Ciucă a susținut că va pune la dispoziţie tot ceea ce este necesar pentru  se finaliza şi elucida aceste suspiciuni.

Totuși, în marte 2023, Parchetul General a clasat dosarul de plagiat al lui Ciucă întrucât „a intervenit prescripția răspunderii penale”, potrivit unei precizări a instituției pentru „Adevărul”.

Deși nu este recunoscut pentru alte scandaluri răsunătoare, de-a lungul timpului, președintele PNL a făcut mai multe gafe. În 2021, pe când era ministru al Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă dezvăluia, într-o postare pe Facebook, mai multe parole de acces în diferite sisteme IT. În 2022, când era premier, a spus că în România nu se produce motorină. Zilele trecute, la un eveniment electoral, în Ianca, județul Botoșani, a spus că orașul este, de fapt, comună, iar apoi s-a răzgândit, și a spus că este județ...

Ciolacu: acuzații privind diploma de bacalaureat  

Premierul Marcel Ciolacu, posibilul candidat al PSD la alegerile prezidențiale din acest an, după cum au arătat mai mulți social-democrați a fost implicat la rândul său în mai multe dispute.

Spre exemplu, în 2020, a fost acuzat de  premierul Viorica Dăncilă de o „monstruoasă iresponsabilitate” după adoptarea tacită, în Camera Deputaților, a proiectului autonomiei Ţinutului Secuiesc.  Prim-ministrul i-a cerut atunci demisia de la şefia PSD şi de la conducerea Camerei Deputaţilor. 

În decembrie 2023,  ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, l-a acuzat pe premierul Marcel Ciolacu că l-a exclus de la întâlnirile politice pe care urma să le aibă în Statele Unite ale Americii. Premierul i-a recomandat acestuia răbdare.
În schimbul de replici a intervenit și președintele Klaus Iohannis, care a opinat că vizita ar fi trebuit să fie mai bine pregătită și că tensiunile ar fi trebuit să fie comunicate în spatele ușilor închise.

Marcel Ciolacu a fost de-a lungul timpului și ținta mai multor acuzații pe tema studiilor sale și mai ales a vârstei la care și-a obținut diploma de bacalaureat.  Fostul ministru PSD Eugen Teodorovici a susținut chiar că, de fapt, nu ar avea diploma de bacalaureat, conform bzi.ro. Totuși în CV-ul premierului, prezentat pe pagina Guvernului, se arată că și-ar fi obținut Diploma de absolvire a Liceului de Filologie-Istorie „Mihai Eminescu”, din Buzău, în anul 1986.

La capitolul gafe, cel mai recent Marcel Ciolacu a spus într-o conferință de presă la Timișoara că: Buzăul nu e în Moldova și vă rog frumos să nu mă jigniți!”.

Geoană: De la candidatura din partea PSD, la jobul la NATO obținut „pe personă fizică”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care nu și-a lansat oficial candidatura, apare, în mai multe sondaje de opinie, ca fiind favorit la funcția de președinte al României.

Mircea Geoană a fost implicat în mai multe dispute cu privire la o posibilă susținere din parte PSD a candidaturii sale. Astfel, după ce a spus, într-un interviu, că liderii social-democrați, în frunte cu Marcel Ciolacu, au venit la el „în birou” să îi propună să candideze la președinția României, premierul l-a ironizat afirmând: „După ce i-am cerut domnului Geoană, am plecat și am sunat-o pe doamna Șoșoacă să fie premier”. Pe de altă parte, deși prim-ministrul a spus atunci că cel care va intra în cursa pentru președinția României poate fi doar un membru al partidului. Aapoi, a ajuns să se contrazică.

O altă dispută în care a fost implicat secretarul General Adjunct al NATO, a venit după ce a spus în cadrul unui podcast, că funcția de secretar General Adjunct al NATO a obținut-o pentru reputația sa. „Jobul de la NATO, l-am obținut eu, pe persoană fizică, pentru reputaţia mea, pentru ceea ce am făcut în viaţă”, a afirmat Mircea Geoană. Declarație pe care rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a catalogat-o drept „jenantă, nepotrivită și neadevărată” , lansând mai multe acuzații la adresa sa.

Iar la capitolul gafe, poate cea mai cunoscută este cea din 2009 când a crezut că a câştigat prezidenţialele în fața lui Trăian Băsescu și s-a grăbit să-și declare victoria. Moment pe care Mircea Geoană a afirmat ca l-a depășit.

Abia după cel de-al doilea tur al scrutinului vom afla ce au câștigat fiecare dintre candidații la președinție, deocamdată ei și-au câștigat, unii mai meritat decât alții, titulatura de președinți ai gafelor și scandalurilor.