Am început recent acest jurnal al motivelor de optimism, care se văd indiferent de toate crizele, cacofoniile si reacţiile panicate ale multora dintre noi. Şi îl voi continua, cu încăpăţânarea celui care ştie că, dintr-o furtună, ieşim doar dacă ţinem direcţia cu fermitate şi dacă strângem rândurile, nu daca începem să alergăm cu toţii bezmetic, căutând soluţii individuale.

acum 9 ore · comentarii (2)

Pandemia, autoizolarea şi carantina au readus în atenţie opere uitate, cum ar fi „Jurnal din anul ciumei“ a lui Defoe. Una dintre primele epidemii descrise în literatură este cea din tragedia „Oedip rege“ a lui Sofocle (ecranizată magistral de Pasolini), socotită, şi-atunci, ca o „mânie şi pedeapsă a zeilor“. Parabole ca „Ciuma“ lui Camus sau „Eseu despre orbire“ de Saramago ne fac să înţelegem mai bine că felul în care trăiam trebuie schimbat.

acum 11 ore · comentarii (3)

Am făcut prima mea firmă în aprilie 1990, la câteva luni de la Revoluţie, acum fix 30 de ani. Cu Decretul 54. Se pare că era a 38-a înfiinţată în Bucureşti, şi între cele mai puţin de o sută din toată România, din câte mi s-a spus. Primele recrutări le-am făcut în mai 1990, pentru Goupil, o firmă franţuzească de IT. Apoi au urmat repede altele, în toate domeniile.

acum 12 ore · comentarii (8)

Presiunea asta enormă pe care o pune pandemia pe toate grupurile sociale şi pe viaţa fiecăruia dintre noi poate deveni – dacă nu va începe să fie foarte rapid decompresată – un factor enorm de risc care să dezechilibreze structurile de referinţă a ceea ce am cunoscut până acum drept habitat social familiar, dezechilibrând progresiv habitudini de comportament şi relaţii persoanale şi de grup, aducând un solid sentiment de panică şi incertitudine.

acum 14 ore · comentarii (6)

Lunea trecută, în cursul după-amiezii, au început să se înmulţească veştile proaste. Tot mai mulţi compatrioţi de-ai noştri erau diagnosticaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19. Era deja de domeniul evidenţei că seara numărul lor va depăşi cifra fatidică de 2000, ceea ce era de natură să confirme faptul că România va intra în scurt timp în ceea ce se cheamă „Scenariul 4”.

acum 15 ore · comentarii (22)

Ministrul de Finanţe e sincer. Câteva luni ne vom descurca. Apoi? Aici ar trebui să găsim priceperea şi responsabilitatea unui conducător politic. Câteva luni, în condiţii de criză, poate guverna oricine. Ce facem dacă va continua criza multe luni de acum încolo? Ne-am bucurat că avem o conducere realistă, cu picioarele pe pământ, care ştie să guverneze pe termen lung. Ne-am înşelat?

acum 15 ore · comentarii (21)

Taximetristul e nervos de dimineaţă. „Pe unde să vă duc, doamnă, că e blocat tot oraşul! Merg jumate de Iaşi ca să duc clienţii unde-mi cer, ei ţipă la mine că vreau să-i fur şi că o iau special pe traseele mai lungi. Am crezut că scăpăm de pelerini măcar de azi, că s-a terminat cu Sfânta, dar au rămas tot aici. Au lăsat ăştia moaştele şi astă-noapte afară, ca să mai facă nişte bani. Pai, ce, le strică încă vreo cinci mii de euro?”.

acum 5 ani · comentarii (78)

„Scrisoare Deschisă către ieşeni, ăia care m-aţi votat ca proştii de trei ori. Dragii mei cretini şi isterici, înainte de toate, vă rog să primiţi scuzele mele, în care, vă spun de pe acum, nu cred nici eu. Dar, chiar şi aşa, vă rog să le primiţi, la fel cum aţi înghiţit ca fraierii, timp de 12 ani, toate minciunile pe care vi le-am îndrugat.

acum 5 ani · comentarii (24)

Multe tâmpenii s-au răspândit, dragi români, în ultimele zile, pe plaiurile mioritice. Cazul primarului de Iaşi, care şi-a spionat, ameninţat şi bătut fosta iubită, folosindu-şi slugile din Poliţia Locală şi banii cetăţenilor de rând, a scos din nou toată mizeria politico-jurnalisto-coruptă de sub preşul ţărişoarei.

acum 5 ani · comentarii (30)

„Ştii ce mi-o făcut? Mi-o trimis doi borfaşi la masă, eram cu un tip şi din ăştia, prieteni ai Cordunenilor, şi i-o zis să plece într-o oră din Iaşi, că fata asta nu e singură”. Sună bine, nu? O fi cool, onorată instanţă, să-ţi vină nişte golani la masă, în buricul târgului, să-ţi spună să dispari rapid din oraş? Din oraşul lor!

acum 5 ani · comentarii (130)

Imaginaţi-vă că aţi intra într-un oraş al României sosind acolo cu aşteptările create de cartea de istorie. Cam aşa am intrat eu în Sibiu în anul 2007, când oraşul era capitală culturală europeană. Nu puteţi avea acum această şansă, aşa că vă ofer, cu ochii minţii, drept propunere, oraşul în care locuiesc, Iaşi.

acum 5 ani · comentarii (9)

În urmă cu două zile, dl Gheorghe Nichita, primarul cu care ne-a „blagoslovit” în 2003, cu vreo şase luni înainte de termenul alegerilor locale, dl Constantin Simirad (în schimbul poziţiei de ambasador al României în Cuba, primit la schimb de la PSD), a avut o nouă (şi, aş garanta, nu va fi ultima!) ieşire comică. Prin care demonstrează, cu asupra de măsură, că nu este politician.

acum 6 ani · comentarii (2)

Matei nu mă mai ţine de mână. E mare. Băiat mare! Zburdă-n stânga mea. Zburd şi eu cu el, într-un joc imaginar pe care doar noi doi îl ştim. Mergem spre Sfântă. Îmi povesteşte despre misiuni posibile şi imposibile, despre eroi din lumi numai de el ştiute, despre cât de tare e, mamă, jocul ăsta!

acum 7 ani · comentarii (92)
Postari Recente