Video Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, la Interviurile Adevărul: „Există o nouă ordine mondială care a început să se contureze”

Astăzi, 3 aprilie, de la ora 13:00, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a fost invitatul emisiunii Interviurile Adevărul, unde a discutat despre criza carburanților, despre lipsa de măsuri eficiente luate de autorități pentru a sprijini populația afectată și perspectivele economice legate de evoluția prețurilor.

Sursa video: Interviurile Adevărul

Criza costului vieții, ignorată în discursul oficial

Președintele Consiliului Fiscal a atras atenția că discursul despre „prosperitate” este rupt de realitate, în condițiile în care Europa se confruntă cu o criză a costului vieții:

„Să vorbim mai puțin de prosperitate, că tot aud prosperitate. Și în Europa se vorbește, și peste ocean, să asigurăm prosperitatea. Măi, oameni, de ce prosperitate să vorbim când? De fapt, avem o criză, în America se spune affordability crisis. Foarte mulți oameni nu-și mai pot asigura bunurile de bază. În Europa avem o criză a costului vieții. Este o criză a costului vieții și vorbim despre prosperitatea. Este drept că trebuie să oferim oamenilor un orizont de timp, să dai speranță, dar speranță nu oferi prin declarații pompoase și vorbind despre faptul că gata, în câțiva ani vom avea prosperitate, n-ai cum să ai prosperitate.”

În cazul României, el a subliniat că dezechilibrele bugetare din anii trecuți, generate în mare parte de cheltuieli nesustenabile, sunt acum resimțite puternic.

Risc major: instabilitatea politică

Dăianu a avertizat că o eventuală criză politică ar agrava și mai mult situația economică. Investitorii și agențiile de rating urmăresc două aspecte esențiale: continuarea consolidării fiscale și menținerea stabilității politice.

„Instabilitatea politică nu face bine. Investitorii vor să vadă că România merge într-o direcție clară și predictibilă”, a spus acesta.

Un alt semnal de alarmă vizează lipsa resurselor bugetare: cheltuielile militare cresc, investițiile în educație și sănătate sunt insuficiente, deficitul bugetar limitează opțiunile guvernului.

Avertisment privind posibile restricții

Dăianu a atras atenția că, în scenarii extreme, s-ar putea ajunge chiar la raționalizarea consumului, nu doar la o simplă „raționalizare” în sensul eficientizării.

„Există diferență între a consuma mai rațional și a avea restricții impuse, de tipul voucherelor pentru consum. Și se poate ajunge, să știți, că eu fac distincția între raționare și raționalizare”, a spus acesta.

Un alt punct sensibil abordat a fost cel al cheltuielilor militare. Dăianu a avertizat că majorarea acestora poate pune presiune pe bugetul public, mai ales dacă fondurile sunt utilizate ineficient.

El a criticat creșterea prețurilor la echipamentele militare și a cerut autorităților române să negocieze mai ferm pentru a evita „devalizarea bugetului”. 

„Trebuie să ne gândim și la ceea ce este mai rău. Cel mai rău ar fi să avem o război în România”, a zis Dăianu la interviurile Adevărul.

El a explicat că simpla recomandare de a consuma mai puțin nu este suficientă dacă nu există un efort colectiv: „Dacă fiecare așteaptă ca ceilalți să reducă consumul, nu se obține rezultatul dorit. Fiecare trebuie să contribuie.”

Dăianu a criticat comportamentul de consum ostentativ, considerând că acesta nu mai este sustenabil în actualul context: „Trebuie să existe limite, inclusiv limite ale decenței. Nu poți vorbi de cumpătare și în același timp să încurajezi excesele.”

România, vulnerabilă pe flancul estic

Dăianu a mai spus că poziția geografică a României, deși strategică, aduce și vulnerabilități, fiind situată pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene.

În opinia sa, statele din această zonă ar trebui să beneficieze de sprijin suplimentar, inclusiv sub formă de granturi, având în vedere expunerea mai mare la riscuri.

Dăianu: „Măcar în Europa să reușim să avem o comunitate a apărării”

Daniel Dăianu: „Europa nu este o federație. Statele naționale rămân decisive”

Președintele Consiliului Fiscal a declarat că politicile industriale naționale sunt, în continuare, mai importante decât cele formulate la nivelul Uniunii Europene, în condițiile în care blocul comunitar nu funcționează ca o federație.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană rămâne un ansamblu de state cu prerogative puternice, fără o integrare fiscală reală și cu piețe financiare incomplet integrate.

„Uniunea Europeană este un ansamblu de state, membre, cu prerogative naționale foarte puternice. Nu are integrare fiscală, nici piețele financiare nu sunt integrate de plin. Există un strigăt al acestui raport, dar realitatea este cea care este. Măcar în Europa să reușim să avem o comunitate a apărării. Pentru că nu poți să te aperi numai cu industriei naționale”, a explicat Dăianu.

„Un NATO european” și o Europă cu „geometrie variabilă”

Întrebat despre posibilitatea unei structuri de apărare comune, Dăianu a întărit ideea unui „NATO european”, dar a subliniat că Uniunea evoluează deja într-un sistem cu „geometrie variabilă”, în care un nucleu de state influente ia deciziile majore.

Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia formează acest nucleu, chiar dacă nu toate sunt în zona euro. Țările care nu participă riscă să rămână în afara deciziilor importante, a avertizat el.

Dăianu a criticat ieșirea Marii Britanii din UE, considerând Brexitul o eroare majoră, iar consecințele devin tot mai evidente, inclusiv în domeniul apărării și al reglementării tehnologice.

Recomandări pentru români: mai multă prudență și economisire

În ceea ce privește situația internă, Dăianu consideră că românii trebuie să devină mai cumpătați în cheltuieli, pe fondul scumpirilor și incertitudinilor economice.

„Fiecare poate să-și gospodărească mai bine ograda, casa, să-și drămuiască mai bine banii, să renunțe la unele lucruri. Ce-mi spune bunul simț este că trebuie să fim mai chibzuiții cu banii noștri”, a explicat el, dând exemplul vacanțelor sau al costurilor ridicate pentru transport, care pot fi reduse.

De asemenea, acesta a subliniat importanța economisirii energiei și a unor măsuri simple la nivel individual și local, precum reducerea consumului sau utilizarea mai eficientă a resurselor.

Războiul din Ucraina și viitorul NATO. O lume în schimbare accelerată

Referindu-se la conflictul din Ucraina, Dăianu consideră că acesta ar putea fi încheiat relativ rapid, dacă Rusia ar renunța la ambițiile teritoriale. Totuși, el a subliniat necesitatea unor garanții reale de securitate pentru Ucraina.

În ceea ce privește NATO, economistul este de părere că alianța va continua să existe, dar va căpăta o identitate mai pronunțat europeană.

„NATO va căpăta în mod inevitabil mai multă culoare europeană și substanță (...) Realitatea este că americanii nu mai pot. America în 2026 nu este America de acum 20 de ani. Nu mai vorbești de America de acum 40 de ani. Supremația Americii nu mai există. China are progrese și în ceea ce privește inteligența artificială, în ceea ce privește explorarea cosmosului”, a explicat Dăianu.

Acesta a mai avertizat că atât SUA, cât și Europa se confruntă cu limite în ceea ce privește resursele militare, inclusiv refacerea stocurilor de armament, care necesită timp îndelungat.

Daniel Dăianu: „Ne confruntăm cu un șoc sever. Se conturează o nouă ordine mondială”

Conform lui Dăianu, lumea traversează un moment critic, marcat de conflicte majore și transformări geopolitice profunde. El a comparat situația actuală cu șocul petrolier din 1973, declanșat după Războiul de Iom Kipur, când prețul țițeiului a crescut de patru ori, afectând puternic economiile globale. Potrivit lui Dăianu, și în prezent statele fără resurse energetice sunt cele mai vulnerabile în fața scumpirilor.

„Uniunea Europeană a încercat și încearcă, prin acordurile cu India, cu Australia, cu țările din Sudul Americi Latine, cu țările care fac parte din MERCOSUR, caută să mențină multilateralismul în relațiile internaționale, să salveze cât se poate din multilateralism, americanii au aruncat peste borcă. Nu-i interesează. Este și un egoism”, a explicat acesta.

Energie, război și dezechilibre globale

Dăianu a subliniat că, deși Statele Unite sunt astăzi mai puțin dependente energetic decât în trecut, efectele piețelor globale se resimt inclusiv acolo. În opinia sa, actualele conflicte amplifică instabilitatea și generează consecințe economice și politice majore la nivel global.

El a atras atenția că acțiunile militare recente, inclusiv tensiunile din Orientul Mijlociu, pot avea efecte imprevizibile, mai ales în contextul unui „război asimetric”. Printre riscurile majore se numără inclusiv blocarea unor rute strategice, precum Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru transportul de petrol.

„Se schimbă balanța puterii în lume”

Potrivit lui Dăianu, lumea se îndepărtează de ordinea internațională stabilită după Al Doilea Război Mondial, iar o nouă configurație globală începe să prindă contur.

„Eu sunt convins că vom avea consecințe importante în ceea ce privește noua ordine mondială. Ca să nu vorbesc de dezordinea mondială, dar există o nouă ordine mondială care a început să se contureze. Statele Unite, China, India, care este puternică în inteligență artificială. Deci este o altă lume. Și acest război... favorizează China, favorizează India, schimbă balanța puterii”, a spus el.

Economistul a criticat lipsa unei gândiri strategice autentice în luarea deciziilor majore, declarând că liderii ar trebui să anticipeze inclusiv cele mai negative scenarii înainte de a acționa.

Dăianu: „Ar trebui ca toți să căutăm să economisim acolo unde putem. Ar fi un fel de raționare voluntară”

Daniel Dăianu a vorbit despre necesitatea schimbării comportamentului individual și colectiv în contextul crizelor actuale. Acesta a spus că perioada dificilă prin care trece lumea impune un efort comun de adaptare și responsabilitate, inclusiv prin economii făcute la nivel individual. Dăianu a vorbit despre ideea unei „raționalizări voluntare”, explicând că fiecare persoană ar trebui să reducă risipa în viața de zi cu zi.

Economistul consideră că țările din nordul Europei vor face față mai ușor acestor provocări, datorită unei culturi a vieții mai orientate spre echilibru și responsabilitate. În schimb, în sudul Europei, adaptarea ar putea fi mai dificilă.

„Ar trebui ca toți să căutăm să economisim acolo unde putem. Ar fi un fel de raționare voluntară. Nu plec din cameră și las lumina aprinsă. Merg pe jos, merg cu tramvaiul, cu metroul. Țările nordice din Nordul Europei, care au altă cultură a vieții și alte obiceiuri, o vor duce mult mai ușor în această perioadă cumplită. (...) Mă uit ca să fiu îmbrăcat, îngrijit, din respect pentru ceilalți. Dar zorzoanele, mașini scumpe... Această conduită denotă și... lipsa de cultură”, a declarat acesta la Interviurile Adevărul.

În același timp, Dăianu a criticat atașamentul față de lux și consum excesiv.

El a vorbit și despre schimbările climatice, pe care le-a descris drept o amenințare majoră la adresa umanității. „Schimbarea climatică este în sine reprezintă o amenințare existențială. Ce o să facem? Toată populația globului nu se poate urca în rachete și să plece către alte planete”, a avertizat acesta.

Dăianu a atras atenția și asupra inegalităților globale și a crizelor umanitare persistente, amintind situația din regiuni precum Somalia sau Sudan, unde foametea și conflictele afectează populația de zeci de ani. În opinia sa, lumea occidentală ignoră adesea aceste realități, calificând aceste comportamente ca egoism și ipocrizie.

Știrea inițială

În ultimele săptămâni, prețurile la carburanți au rămas ridicate în majoritatea rețelelor de benzinării din România, deși în unele stații motorina standard a coborât ușor sub pragul de 10 lei pe litru, în timp ce în altele prețurile depășesc acest nivel (10,49–10,54 lei/litru), iar motorina premium ajunge la peste 11 lei/litru. Specialiștii avertizează că aceste scăderi sunt parțiale și temporare, determinate de plafonarea adaosului comercial la nivelul anului trecut, și estimările arată că prețurile ar putea crește din nou cu aproximativ 30 de bani până la sfârșitul săptămânii.

Pe de altă parte, România are una dintre cele mai mari accize la motorină și benzină din Uniunea Europeană, ceea ce limitează opțiunile autorităților de a interveni prin scăderea taxelor fără a afecta veniturile la buget. În acest context, guvernul a discutat reducerea accizelor, inițial doar la motorină, cu o posibilă extindere etapizată și a adoptat un proiect de ordonanță de urgență menit să permită intervenții pe piața carburanților și să asigure securitatea aprovizionării. Soluțiile vizate includ partajarea costurilor între stat, mediul privat și consumatori, pentru a avea efecte transparente și cu impact negativ minim.

Daniel Dăianu este un economist și profesor universitar român, cunoscut pentru cariera sa în domeniul finanțelor publice și politicii economice. Din 2019 este președintele Consiliului Fiscal, o instituție independentă care consiliază autoritățile privind impactul politicilor bugetare și fiscale. Anterior, a fost membru al consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, ministru de Finanțe în anii ’90 și europarlamentar. Este, de asemenea, profesor la instituții academice din București și membru corespondent al Academiei Române.