CSM vorbește despre un „atac fără precedent” asupra justiției. Aproape 3.600 de judecători reclamă încercări de subordonare politică

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susține că justiția din România se confruntă cu „un atac fără precedent în istoria post-revoluționară”, după ce Secția pentru judecători a decis, în ședința din 9 iunie 2026, să apere independența sistemului judiciar în fața presiunilor venite din zona politică.

3.600 de judecători reclamă încercări de subordonare politică a sistemului judiciar. FOTO: Info CSM

Potrivit unui comunicat transmis marți, decizia a fost adoptată în urma unei analize care a vizat acțiunile și declarațiile clasei politice, ale unor organizații neguvernamentale, instituții media și persoane publice din perioada iulie 2025 – iunie 2026.

„Secția pentru judecători a constatat existența unui atac fără precedent la adresa independenței justiţiei şi a decis apărarea independenței judecătorilor”, se arată în comunicat.

3.580 de judecători au votat în unanimitate

CSM precizează că toate cele 239 de instanțe din România – judecătorii, tribunale și curți de apel – au organizat adunări generale ale judecătorilor în data de 9 iunie.

Conform datelor prezentate, 98,6% dintre judecătorii prezenți, reprezentând 84% din totalul magistraților aflați în funcție, au votat în unanimitate rezoluții prin care au condamnat ceea ce consideră a fi o tentativă de subordonare a puterii judecătorești.

„Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (...) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică”, afirmă instituția.

Judecătorii au mandatat, totodată, CSM să întreprindă demersuri la nivel național și internațional pentru apărarea independenței justiției.

Acuzații la adresa politicienilor și ONG-urilor

În hotărârea adoptată de Secția pentru judecători, CSM susține că, începând cu anul 2025, sistemul judiciar a fost ținta unei campanii coordonate de decredibilizare.

„Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcții de conducere în instituțiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora”, se arată în document.

Judecătorii afirmă că aceste acțiuni nu au avut ca scop îmbunătățirea actului de justiție, ci schimbarea conducerii sistemului și diminuarea încrederii publice în instanțe.

Potrivit CSM, campania a fost construită în jurul unor acuzații privind „corupția sistemică” și „abuzurile sistemice” din magistratură, acuzații despre care Consiliul spune că sunt contrazise de evaluările internaționale recente privind statul de drept din România.

„Instigări directe” împotriva judecătorilor

Una dintre cele mai grave acuzații formulate de CSM vizează apariția unor mesaje agresive la adresa judecătorilor și a familiilor acestora.

„Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat (...) luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor”, susține Consiliul.

Instituția afirmă că au existat inclusiv incidente în sălile de judecată, care au determinat emiterea unor ordine de protecție.

Chestionar intern: 98,2% dintre judecători spun că au simțit o campanie împotriva justiției

CSM prezintă și rezultatele unei consultări desfășurate în rândul judecătorilor. La sondaj au participat 2.583 de magistrați, reprezentând 56,5% din corpul activ al judecătorilor.

Potrivit rezultatelor, 98,2% dintre respondenți au declarat că au resimțit în ultimul an existența unei campanii publice împotriva justiției.

De asemenea, 67% dintre cei consultați au apreciat reacțiile publice ale CSM în apărarea sistemului judiciar, în timp ce 25% au avut o poziție neutră.

Replica CSM privind dosarele prescrise

Consiliul dedică o parte importantă a documentului controversei privind dosarele penale închise ca urmare a prescripției răspunderii penale.

Potrivit analizei efectuate de instituție, după decizia Curții Constituționale din 2022 au fost identificate 12.531 de dosare în care procesul penal a încetat din cauza prescripției.

CSM susține însă că în peste 21% dintre cazuri termenul de prescripție era deja împlinit înainte ca dosarul să ajungă în instanță.

„În mai mult de o cincime din totalul cauzelor, instanțele judecătorești nu au avut nicio contribuție la consumarea termenului de prescripție, deoarece acesta era deja expirat în momentul în care dosarul le-a fost înaintat spre soluționare”, afirmă Consiliul.

Potrivit aceleiași analize, aproximativ 73,5% din timpul scurs până la intervenirea prescripției s-a consumat în faza de urmărire penală, iar numai 26,5% în etapa de judecată.

CSM mai susține că, deși procesele penale au încetat, instanțele au dispus recuperarea unor prejudicii și confiscări în valoare totală de aproximativ 400 de milioane de euro.

Deficit de personal și blocarea concursurilor

Judecătorii reclamă și lipsa personalului din sistem. Potrivit datelor prezentate, există un deficit de aproximativ 800 de judecători și 6.000 de grefieri.

CSM acuză Guvernul că a blocat organizarea concursurilor de admitere în magistratură pentru juriștii cu minimum cinci ani vechime, deși instituția a solicitat în repetate rânduri o excepție de la restricțiile privind ocuparea posturilor.

„Consecinţa lipsei posibilităţii legale de a organiza examenul de recrutare (...) a condus (...) la imposibilitatea funcţionării în fapt a două judecătorii, respectiv Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia”, susține Consiliul.

CSM sesizează instituțiile europene

Hotărârea adoptată de Secția pentru judecători va fi transmisă către Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Consiliul Europei, organizațiile europene ale judecătorilor, precum și către președintele României, Guvern și Ministerul Afacerilor Externe.

„Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale”, se arată în comunicat.

Documentul reprezintă una dintre cele mai dure poziții publice adoptate de sistemul judiciar după 1989 și marchează o escaladare a conflictului dintre reprezentanții magistraturii și factorii politici privind reformele din justiție, salarizarea și statutul magistraților.