Verdictul Eurostat: România nu poate garanta autostrada Comarnic-Braşov

Riscul pe care statul român vrea să şi-l asume prin contractul de construcţie a autostrăzii presupune cheltuieli care depăşesc plafonul de deficit excesiv, iar biroul de statistică al UE – Eurostat – nu acceptă schimbarea metodei de calcul bugetar.

Statul român trebuie să acopere riscul de nerealizare a traficului de autovehicule pe autostrada Comarnic-Braşov şi să garanteze, astfel, plăţi de trei milioane de euro lunar (52.000 de euro/kilometru, lună de lună), lucru care presupune un efort bugetar mult prea mare.

Aceste cheltuieli ar trebui să fie contabilizate în afara balanţei bugetare, însă Eurostat – biroul de statistică al Uniunii Europene – nu acceptă această variantă.

Dacă Eurostat nu acceptă varianta extrabilanţieră, atunci bugetul României ar înregistra un deficit peste plafonul de 3% din PIB în cazul în care traficul de maşini pe viitoarea autostradă nu se va realiza.

Iar deficitul excesiv (peste 3%) nu este acceptat în rândul statelor membre UE, chiar dacă decalajul provine dintr-o investiţie necesară, nu din cheltuieli nesăbuite. Acesta este, de fapt, contextul în care se negociază contractul pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov.

Verdictul Eurostat

Institutul Naţional de Statistică (INS) din România este cel care trebuie să se adreseze Eurostat pentru a obţine opinia privind eventualul risc de deficit bugetar. O corespondenţă INS-Eurostat a avut deja loc, iar verdictul instituţiei comunitare – emis pe marginea contractului în fază de proiect – este cât se poate de clar: cheltuielile presupuse de garantarea autostrăzii sunt bugetare, nu extrabugetare, şi vor fi incluse în deficit.

„Institutul a transmis Eurostat o scrisoare de opinie referitoare la modul de tratare a contractului de parteneriat de tip public-privat pentru Autostrada Comarnic-Braşov, iar oficiul european susţine că acest contract va trebui inclus în calculul deficitului, deoarece riscurile de construcţie şi de exploatare sunt asumate într-o mai mare măsură de partenerul public decât de cel privat“, a declarat pentru „Adevărul“ directorul Direcţiei de Conturi Naţionale din cadrul INS, Adriana Ciuchea.

„Noi am făcut o analiză, pe baza contractului, a riscurilor şi a modului în care aceste riscuri se împart între partenerul public şi cel privat şi ne-am spus opinia Eurostat-ului, care a analizat-o, a analizat şi contractul şi ne-a dat un răspuns prin care ni se spune, ceea ce era corect, că având în vedere că riscurile de construcţie şi de exploatare sunt asumate într-o mai mare măsură de partenerul public decât de cel privat, acest contract va avea impact pe deficit şi va trebui prins în cheltuielile de administraţie publică“, a explicat Adriana Ciuchea.

Ea a precizat însă că, deocamdată, contractul nu este semnat.

„Evident că analiza va fi reluată după semnarea contactului, pentru că este posibil să mai sufere ceva modificări între timp, dar pe forma finală a contactului noi vom mai cere o dată opinia Eurostat privind modul de tratare a proiectului. Analiza va fi reluată în momentul în care vom avea un contract definitiv semnat“, a subliniat oficialul INS.

Politicienii rămân optimişti

Premierul Victor Ponta anunţa, la începutul anului, că finalizarea autostrăzii Comarnic-Braşov va avea loc până în anul 2017, iar costurile estimate sunt de 1,8 miliarde de euro.

Ponta preciza atunci că Guvernul a solicitat acordul Eurostat ca proiectul să nu fie luat în calcul la deficitul bugetar.

Ulterior, ministrul Transporturilor, Dan Şova, a recunoscut că finanţarea pentru Comarnic-Braşov este incertă, dar a ţinut să precizeze că partea română şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale.