Grevă generală în transportul rutier de persoane 3

O finanţare europeană de 150 de milioane de euro pentru construcţia a trei spitale regionale stă în suspans după ce costul total pentru construcţia celor trei unităţi sanitare a crescut de la 300 de milioane de euro la 1,1 miliarde de euro!

Ţările din Europa Centrală şi de Est riscă să fie capturate energetic de gazoductul Nord Stream 2. Cu toate că acest proiect are oarecare argumente economice, Germania alege să pună la grea încercare securitatea energetică şi principiile de solidaritate şi de încredere propuse de uniunea energetică.

Luările de poziţie pe marginea Legii Offshore seamănă cu mişcările browniene care apar atunci când se ciocnesc particulele de praf cu moleculele de gaz. Ce a rezultat în urma dezbaterilor din Parlament, pe marginea acestei legi? Haos şi luări de poziţie spontane, cu totul abrupte şi neaşteptate.

Instabilitate politică, perspectivă de afaceri neclară: investitorilor germani le este pusă la încercare încrederea în mediul de afaceri din România. Şi totuşi, business-ul german mai pune un picior în Transilvania.

La 1 octombrie 2018 intră în vigoare un Nou Cod de Reţea de transport gaze, care aduce modificări importante la nivel de principii faţă de ultimele variante de Cod, putând să facă în sfârşit aplicabilă această normă şi să contribuie la asigurarea funcţionării unei pieţe liberalizate.

Politicienii de la noi se mândresc că România nu depinde de gazul rusesc la fel de mult ca ţările vecine uitând să amintească modul cum au patronat dezindustrializarea accelerată din ultimii 15-20 de ani a economiei noastre. Dacă visăm să fim un pilon care să asigure securitatea energetică din regiune, atunci, trebuie să reparăm principalul motor al economiei noastre: industria! O ţară săracă nu poate să ofere garanţii de stabilitate nimănui.

Unde ne aflăm la un deceniu de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers şi încotro ne îndreptăm? Voi încerca să exprim câteva gânduri într-un stil telegrafic, cu riscul ca anumite formulări să fie văzute drept „teze“. Dar există fapte şi argumente ce susţin gândurile de mai jos.

România este pe punctul de a pierde o comoară. Litoteca Naţională, adică locul unde sunt colectate mii de tone de roci şi sedimente care oferă, practic, radiografia structurii solului naţional şi a resurselor minerale care se găsesc în subsol, este la un pas să dispară, iar Ministerul Cercetării, Ministerul de Finanţe, Ministerul Economiei şi ANRM zac în propria ignoranţă.

Liviu Dragnea a avut şansa să se legitimeze, la Summitul „Iniţiativa Celor Trei Mări”, drept singurul factor de decizie din politica internă care vămuieşte proiectele strategice cu potenţial de a transforma România într-un jucător-cheie în regiune.

Este ca la Radio Erevan, este invers faţă de manipulare. Datoria guvernamentală nu a crescut, ci a scăzut de la 37,4% din PIB în 2016 la 34,9% în iunie 2018, iar bufferul nu a scăzut cu 2 miliarde euro, ci a crescut cu 3,5 miliarde lei. În epoca fake news, ne mai miră ceva?

Dorinţa de a păstra reglementat pe cale administrativă preţul gazelor naturale nu este decât o încercare prin care politicienii vor, prin subdezvoltare, să amaneteze un întreg sector şi un mare segment de populaţie, făcându-i pe toţi să depindă strict de voinţa partidului.

Ciclul de afaceri publice (PBC) înseamnă o serie de manipulări în „fluctuaţiile pre şi post electorale ale inflaţiei şi ale altor instrumente preponderent fiscale“. Ciclurile de afaceri politice sau publice există încă pentru că încă există asimetrie informaţională şi o lipsă de credibilitate.

Conducerea celor de la Romgaz a prezentat, astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, rezultatele financiare aferente primului semestru şi perspectivele de dezvoltare pentru perioada următoare. Creşterea portofoliului de resurse şi rezerve de gaze naturale şi consolidarea poziţiei pe pieţele de furnizare a energiei electrice sunt principalele două direcţii spre care Romgaz îşi va concentra activitatea.

Ministerul Energiei a finalizat „Strategia Energetică a României pentru perioada 2017-2030 cu perspectiva anului 2050”, un document fundamental care ar trebui să stabilească proiectele prioritare spre care vor fi alocate investiţii pentru ca ţara noastră să aibă parte de o tranziţie cât mai lină de la o economie bazată pe combustibili poluanţi la una care funcţionează cu energie curată.

Exploatarea gazelor din Marea Neagră va fi unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale următoarei sesiuni parlamentare care stă să înceapă. Decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a cere reexaminarea Legii Offshore îi dă şansa Parlamentului să clarifice un aspect capital: unde vor fi direcţionaţi şi ce vom face cu banii obţinuţi din exploatarea gazelor din Marea Neagră?

Instituţiile monetare fiduciare (bazate pe un sistem de credinţe şi perpetuare infinită) cum ar fi băncile centrale independente, ţintele monetare şi inflaţioniste, consiliile de rate de schimb valutar, aranjamentele fixe de schimb valutar cum a fost standardul aurului, sistemul monetar european (EMS) sau unitatea monetară europeană (EMU) şi dolarizarea sunt create de un

Pe măsură ce ne apropiem de toamnă şi se tot întârzie reorganizarea ELCEN-ului şi RADET, cu atât primarul Gabriela Firea îşi periclitează şansele de a putea veni, în faţa bucureştenilor, cu reformarea unui serviciu vital pentru Capitală. Soluţia găsită ieri pare mai degrabă un panaceu şi nu atacă problemele sistemice ale reţelei de producţie şi de furnizare a energiei termică şi a apei calde pentru bucureşteni.

Cine citeşte documentele BNR, inclusiv minutele şedinţelor de politică monetară, constată referiri la gestionarea lichidităţii. Aceasta din urmă este parte din modul în care o bancă centrală îşi formulează şi aplică politica monetară.

Acest articol argumentează că European Monetary System (EMS) este o unealtă bună pentru ţările predispuse la inflaţie. Mai mult, EMS aduce o posibilă credibilitate sporită în faţa celor ce iau decizii. Raţionamentul pentru a ceda suveranitatea este credibilitatea băncii centrale europene la inflaţie redusă.

Scenariul falimentului ELCEN şi RADET pare că devine din ce în ce mai palpabil după ultimele decizii luate de ANAF şi de administratorul judiciar al RADET. Asistăm la un concurs de împrejurări tipic pentru modul în care statul român înţelege să se îngrijească de companiile strategice pe care le are în ogradă.