Boloş: Autostrada Braşov-Comarnic poate fi decontantă din fonduri europene 7

Din păcate, trebuie să admitem că suntem săracii Europei. Cu toate beneficiile aderării la UE şi cu măsurile sociale adoptate până acum, nu am evoluat prea mult. La 13 ani de la aderare, conform INS,  rata sărăciei a scăzut doar cu 1,1pp, de la 24,6% din totalul populaţiei, la 23,5%.

La o oră de vârf, astăzi, această acţiune poate dura şi o oră. Deşi problema traficului în Bucureştiul cotidian scoate din sărite toţi locuitorii capitalei, nu despre acest lucru va fi vorba în cele ce urmează. Ci despre o secvenţă din viaţa unui cetăţean care trebuie să îşi modifice documentele pe care primăria i le solicită pentru a fi în legalitate.

Scriu aceste rânduri încercând o judecată la rece a lucrurilor care animă economia românească în ultima vreme, însă, oricum am da-o sunt aspecte care nu prea se leagă şi o să încerc să le prezint schematic pentru o mai bună înţelegere

De câţiva ani, în spaţiul public românesc se vorbeşte tot mai intens despre transformarea oraşelor în oraşe inteligente şi despre beneficiile majore pe care folosirea soluţiilor smart le poate avea asupra calităţii vieţii cetăţenilor şi dezvoltării economice.

Nu multă lume conştientizează impactul primăriei asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. 80% din viaţa noastră este afectată de felul în care este gestionată cetatea: drumurile, şcolile, parcurile, spitalele, parcările, mare parte din cultură etc. ţin strict de primărie (administraţia locală).

Zona de confort alungă ideea de piaţă liberă. Oamenii aşteaptă mereu ca altcineva să se gândească la binele lor. Nici măcar faptul că după 20 de ani de la iniţierea liberalizării pieţei de gaze care s-a soldat cu creşterea preţului gazelor de 20 de ori, cu scăderea calităţii lucrărilor, cu creşterea numărului de zile de aşteptare până se realizează racordarea la gaze, cu creşterea accidentelor de gaze etc., mentalitatea oamenilor nu s-a schimbat.

Inca o data populismul isi va pune amprenta pe buzunarul romanilor. Modificarile aduse in Legea Gazelor de catre politicieni, aduce aberatii care se vor reflecta puternic in buzunarul romanilor. Astfel, in legea gazelor se prevede ca TRANSGAZ sa ”execute gratis” lucrari noi de racordare la gaze.

Dependenţa Uniunii Europene de importurile de gaze naturale va creşte, în următorii zece ani, la aproape 90% din necesarul cererii pentru consum. În acest context, integrarea Romgaz în proiectul Neptun Deep ar fi prima mare mutare strategică a statului român, după Revoluţie. Ipoteza, înfiripată după ce ExxonMobil ar fi anunţat că renunţă la Marea Neagră, necesită o schimbare drastică a politicilor publice din prezent într-un timp foarte scurt.

ANRE a devenit „rânduitorul” cantităţilor de pe piaţa de gaze din România. A stabilit arbitrar, câte gaze din producţia internă se vând pentru furnizorii care livrează gaze populaţiei, câte gaze să se înmagazineze de furnizori, cine va extrage gaze din înmagazinare etc. După ce aceste decizii au creat deficit de gaze pe piaţă şi preţul a fost aruncat în aer, ANRE se apără, că a făcut asta în baza OUG 114.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a semnat recent un articol care a ridicat, probabil, multe sprâncene printre oficiali din UE („It is time to recognize that the euro was a mistake/Este momentul să admitem că euro a fost o greşeală“, Financial Times, 4 November).

Un tată avea un fiu care făcea, multe răutăţi. Mâhnit, omul a hotărât să bată un cui în uşă, pentru fiecare faptă nepotrivită a acestuia. În scurt timp, uşa era plină de cuie. Băiatul a căzut pe gânduri şi a hotărât să îşi schimbe comportamentul, iar pentru fiecare faptă bună să scoată câte un cui din uşă. Într-o zi a fost scos şi ultimul cui.

Preşedintele Klaus Iohannis relansează negocierile cu producătorii de gaze din Marea Neagră în campania prezidenţială, schiţând un posibil proiect de ţară pentru următorii cinci ani: România, hub energetic regional. Şeful de stat se foloseşte de fereastra de oportunitate apărută după înlăturarea guvernului Dăncilă pentru a proiecta un model de dezvoltare geo-economică bazată pe valorificarea Mării Negre atât strategic, cât şi comercial.

Numirea Maiei Sandu în fruntea guvernului de la Chişinău a avut darul de a reseta atât spectrul politic din Republica Moldova, cât şi agenda de priorităţi a ţării pe care o conduce. Una dintre ele a fost transformarea unei vulnerabilităţi, cea a securităţii aprovizionării cu gaze naturale, într-o carte geopolitică foarte complexă.

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se îndreaptă spre un război comercial iminent cu SUA iar ritmul de creştere al economiei ţărilor din zona euro, principalii parteneri comerciali ai ţării noastre, a început să încetinească, s-ar putea să plătim un cost usturător pentru că am amânat să punem la punct câteva fundamente solide pe care să se bazeze economia naţională.

Uniunea Europeană este cea mai integrată construcţie economică atunci când vine vorba despre politici comerciale şi este cel mai mare susţinător al comerţului liber. SUA şi China, pe de altă parte, combină la prima vedere interesele economice cu cele geopolitice. Va avea de câştigat, însă, cineva de pe urma unui război comercial?

România este prinsă în capcana unei agende interne toxice, fiind total deconectată de marile subiecte care sunt pe agenda europeană. În condiţiile în care tranziţia energetică devine din ce în ce mai pregnantă pe masa instituţiilor europene, România, o ţară cu 20 de milioane de locuitori, este absolut pe dinafară, având o prestaţie palidă şi ştearsă, atât în Consiliu, cât şi în Parlamentul European.

La Bruxelles se simt şi astăzi vibraţiile politice provocate de respingerea lui Sylvie Goulard. Primul candidat al Franţei pentru un post de comisar european în Executivul Ursulei von der Leyen a eşuat teribil, din două încercări, la testul audierilor din comisiile de specialitate ale Parlamentul European. A fost exemplul a ceea ce nu trebuie să faci dacă vrei să nu te prăbuşeşti atunci când ajungi în cel mai important moment al carierei tale.

Viaţa politică de la noi seamănă din ce în ce mai mult cu o telenovelă. Şi, ca orice telenovelă bună, politica internă românească captează toată atenţia publicului. Însă ar fi periculos să ignorăm că există evenimente internaţionale care ne-ar putea afecta puternic, dacă nu le luăm în calcul şi nu suntem pregătiţi.

Parcă nicicând nu a fost discuţia privind rostul operaţiunilor speciale ale BCE, al relaxării cantitative (quantitative easing/QE), mai aprinsă ca acum.

Viaţa politică incoerentă de la Bucureşti şi-a pus puternic amprenta asupra capacităţii Guvernului PSD-ALDE de a lua decizii competente la momentul oportun. Viitorul Executiv, conturat în jurul PNL, va trebui să standardizeze, la trei luni de la vizita preşedintelui Klaus Iohannis în SUA, noile repere menţionate în Parteneriatul Strategic. Cel mai important: exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră.