Cine citeşte documentele BNR, inclusiv minutele şedinţelor de politică
monetară, constată referiri la gestionarea lichidităţii. Aceasta din
urmă este parte din modul în care o bancă centrală îşi formulează şi
aplică politica monetară.
Acest articol argumentează că European Monetary System (EMS) este o
unealtă bună pentru ţările predispuse la inflaţie. Mai mult, EMS aduce o
posibilă credibilitate sporită în faţa celor ce iau decizii.
Raţionamentul pentru a ceda suveranitatea este credibilitatea băncii
centrale europene la inflaţie redusă.
Scenariul falimentului ELCEN şi RADET pare că devine din ce în ce mai palpabil după ultimele decizii luate de ANAF şi de administratorul judiciar al RADET. Asistăm la un concurs de împrejurări tipic pentru modul în care
statul român înţelege să se îngrijească de companiile strategice pe care le are
în ogradă.
SUA au anunţat noi tarife la importurile din China; Beijing-ul
pregăteşte măsuri de retaliere. Această axă de conflict comercial
ascuţit nu este singura. Vizita lui Jean Claude Juncker, preşedintele
Comisiei Europene, la Washington s-a soldat cu un armistiţiu privind
tarifele aplicate la automobile – americanii reproşează europenilor care ar
beneficia de o asimetrie majoră în acest domeniu.
Retrimiterea Legii Offshore pentru reexaminare la
Parlament ne developă pentru Klaus Iohannis o imagine de preşedinte-jucător,
transformând exploatarea gazelor din Marea Neagră în cel mai discutat subiect
pentru această toamnă şi într-o posibilă platformă de idei pentru alegerile
prezidenţiale.
INTERVIU / Christina Verchere a
acordat primul interviu din postura de CEO al OMV Petrom ziarului „Adevărul“ şi
a explicat în detaliu de ce Legea Offshore votată de Parlament în luna iunie îi
împiedică pe producători să ia decizia finală de a investi în gazele din Marea Neagra.
Kathleen McNamara foloseşte teoria agent – principal (statele sunt
principalul şi banca centrală agentul) pentru a critica instituţia
băncii centrale independente ca o instituţie nedemocratică ce nu aduce
prea multă eficienţă în economie.
În raportul de guvernare la
şase luni prezentat de doamna premier Dăncilă, aceasta face o scamatorie
ieftină şi prezintă o situaţie a „sumelor primite de la UE“ în care „uită“ să
menţioneze banii intraţi în România din bugetul european 2007-2013, dând astfel
o falsă impresie de evoluţie când, de fapt, situaţia fondurilor europene este
catastrofală sub această guvernare.
Lucian Davidescu: O poveste despre cum se rezolvă sau nu problema utilităţilor publice pe axa Berlin - Viena - Budapesta - Bucureşti.
Se spune că omul
serios îşi face vara sanie şi iarna car. Bucureştiul duce lipsă, însă, de
oameni responsabili, iar asta se vede cel mai bine atunci când este vorba
despre restructurarea ELCEN şi RADET.
Buletinul Preţul Gazelor Naturale în România, publicat la 1 iulie 2018, de către Asociaţia Energia Inteligentă, scotea în evidenţă faptul că preţul gazelor naturale pe piaţa românească urmează să crească cu cca. 15,6% în trimestrul IV 2018, faţă de trimestrul IV 2017.
Intenţia
lui Darius Vâlcov şi a lui Orlando Teodorovici de a plafona preţul de achiziţie a gazului din producţia internă la 55 de lei/Mwh
este cel mai oribil atac la ideea de piaţă liberă. În această guvernare, aflăm
că preţul nu se mai formează la intersecţia dintre cerere şi ofertă, ci atunci când vârful pixului mânuit de
consilierul premierului atinge foaia aspră a unui ceaslov cu care, de regulă, omoară
muşte.
După toate aparenţele, la Bucureşti s-a declanşat un război surd între Guvern şi companiile petroliere care pretind revizuirea legii privitoare la exploatările offshore.
Restructurarea ELCEN,
cel mai mare producător de energie electrică şi termică din România, ar trebui
să însemne o garanţie fermă pentru bucureşteni că nu vor mai ajunge vreodată în
situaţia în care, înainte să înceapă iarna, să se întrebe dacă vor mai fi sau
nu probleme cu vestitul agent termic.
Nord Stream 2 toarnă gaz peste relaţiile
transatlantice. Însă, atunci când Donald Trump a atacat Germania la summitul
NATO pentru că se lasă cucerită energetic de Rusia, un buton de panică ar fi
trebuit să se declanşeze la Bucureşti. În caz că nu ştiam, soarta gazoductului
de care depinde tot traseul de alimentare cu gaze naturale al Europei de Est se
va tranşa în timpul preşedinţiei României în fruntea Consiliului UE.
Deşi am trecut de mijlocul
celui de-al cincilea an al actualei perioade de programare, România nu a reuşit
sa absoarbă decât aproximativ 13% din alocarea sa financiară (+6% pre-finanţare
plătită automat). Dacă excludem fondurile alocate Programului Naţional de
Dezvoltare Rurală prin Politica agricolă comună, absorbţia reală a fondurilor
structurale şi de investiţii coboară la 5,8%, una din cele mai mici din Europa.
Luni am asistat la o posibilă redefinire a ecuaţiei de putere din
România. Pe de-o parte, dezbaterile pe Legea Offshore au arătat că singurul
care are forţă de decizie şi capacitatea politică de a implementa proiecte în
România este Liviu Dragnea. Pe de
altă parte, modul în care şi unele companii s-au poziţionat şi au încurajat
abordările unu la unu, în spatele uşilor închise, i-au întărit poziţia şefului
PSD.
Discuţiile finale pe Legea Offshore au fost împinse ca
la fotbal, în reprizele de prelungire. Dar parlamentarii coaliţiei PSD-ALDE,
supervizaţi din umbră de Liviu Dragnea, se găsesc într-o situaţie extrem de
complicată.
În 27 iunie a avut loc, la Bucureşti, reuniunea IFRFI (Institutul
Francofon pentru Reglementare Financiară), unde am fost invitat să fac o
prezentare; mai jos sunt idei din această prezentare.
EXCLUSIV VIDEO / Maroš Šefčovič, vice-preşedintele Comisiei Europene însărcinat cu proiectul uniunii energetice, a efectuat, luni, o vizită la Bucureşti, pentru o serie de discuţii cu mai mulţi membri ai cabinetului Dăncilă şi cu decidenţi importanţi din domeniul energetic.
