Am stat pe gânduri dacă să folosesc o expresie din limba engleză
referitoare la ştiinţa economică, dismal science – ce vine din secolul
XIX, mai ales din raţionamente malthusiene, ce puneau în contrast
dinamica demografică cu resurse naturale limitate (o temă reluată de
Clubul de la Roma).
În perioada 27-18 aprilie 2021,
am efectuat instruirea recenzorilor-şefi care urmau să coordoneze secţiile de
recensământ (compuse din 7-9 sectoare; cca. 180 exploataţii agricole/sector),
conform sectorizării realizate pentru desfăşurarea în teren a Recensământului
General Agricol – runda 2020.
Gândurile de faţă sunt scrise la solicitarea ZF şi privesc consecinţe ale războiului din Ucraina, ale tentativei Rusiei de a redesena harta geopolitică a Europei, într-un context global cu incertitudini tot mai mari, cu o “ordine mondială” plină de frământări.
România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani.
Dincolo de efectele Pandemiei şi creşterea brutală a preţurilor la energie, care au bulversat întreaga societate, necazurile economice ale României sunt legate, nu de ieri de azi, de deficite bugetare mari.
Pandemia a fost al doilea mare şoc pentru economiile europene după criza financiară izbucnită în 2008; a urmat în 2021 şocul preţurilor la energie, care a dus inflaţia anuală (IPC) la niveluri inimaginabile cu puţin timp în urmă – peste 7% în SUA, medie de peste 5% în zona euro, peste 6% în Germania, 7-8% în Cehia, Polonia, România, Ungaria în decembrie 2021.
Obiectivul principal al unui anunţ de recrutare este să găseşti candidaţi potriviţi pentru jobul în cauză, desigur, însă mulţi profită de vizibilitatea anunţului pentru a-şi promova imaginea de angajator către piaţă, către viitori candidaţi şi angajaţi, şi chiar către propriii angajaţi. Şi, dacă au ce spune, şi către oricine se întâmplă să vadă anunţul respectiv: clienţi potenţiali sau existenţi, furnizori, parteneri de orice fel etc.
Impulsul a fost ca acest text să fie numit “Un PIB trist şi “cu mască””; a fost ales totuşi un titlu mai sobru, deşi mai puţin expresiv.
Un tratament adecvat nu se poate realiza fără un diagnostic corect. Economia românească nu se află deloc într-o situaţie bună. S-au erodat
şi ultimele supape prin care se detensionau dezechilibrele macroeconomice,
Astfel, devine urgentă aplicărea unor măsuri puternice de stabilizare
macroeconomică. Amânarea lor va costa mult mai mult populaţia şi companiile din România.
Astăzi ne întrebăm cum am ajuns în situaţia asta politică. De ce nu am putut preveni o serie de evenimente şi de ce preferaţii noştri nu sunt astăzi în faţă. Sunt unul dintre cei care a fost în mijlocul evenimentelor din ultimii doi ani şi cred că pot sintetiza, fără să dau nume sau situaţîi concrete, multe din sursele problemelor în care ne aflăm astăzi.
Cauzele sunt multiple, mai mult sau mai puţin evidente, mai mult sau mai puţin obiective. Şi toate la fel de evidente. Lista asta nu e un secret şi chiar trebuie să vedem dacă este vorba, cum ar spune un clasic al gândirii politice de la noi, doar despre ghinion pur şi simplu sau dacă nu cumva putem să identificăm o lacună majoră la nivelul ştiinţei şi mai ales a capacităţii de guvernare. europene.
Criza financiară şi pandemia au suit datoria publică de la cca 15% din PIB în 2008 la peste 47% din PIB la finele lui 2020 – este drept şi în contextul unor politici fiscale prociclice.
Institutul Naţional de Statistică (INS1) a anunţat recent printr-un comunicat de presă că, în luna august 2021 comparativ cu luna iulie 2021, preţurile de consum au crescut cu 0,2%, tendinţă de creştere încă din luna decembrie 2020. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 4,7%.
De la începutul lunii iulie, transportatorii români de mărfuri care nu sunt vaccinaţi şi vin din zonele de risc ale Uniunii Europene ar trebui să intre în carantină 14 zile. Comisia are alte recomandări.
Având
în vedere faptul că suntem în plin sezon estival, ca un început
de lună „a
lui cuptor”, gândul mă duce la un film de comedie intitulat
„Atenţie
la pana de vultur”,
cu îndrăgitul actorul Bud Spencer, ce joacă rolul unui aventurier
şi care face echipă cu un indian Girolamo (Amidou)
ce supravieţuiesc în Vestul Sălbatic.
Dacă vedeţi că CV-ul depăşeşte două pagini, e obligatoriu să regrupaţi informaţiile şi să le puneţi în formatul de CV („CV standard”) în prima sau în primele două pagini, şi în formatul „project list” în următoarele, care sunt, de facto, o anexă a CV-ului, chiar dacă în acelaşi document, în continuarea lui.
Se vorbeşte mult despre cât de lung să fie un CV, dar foarte rar despre legătura dintre dimensiunea CV-ului şi rangul posesorului. Pentru candidat, obiectivul CV-ului este să ajungi să fii chemat la interviu. Şi la cât mai multe interviuri, la modul general.
Nu e prea realist să va aşteptaţi la răspunsuri din
partea recrutorilor şi angajatorilor pentru fiecare etapă din recrutare. Iar
cei care aşteaptă răspunsuri detaliate, cu explicaţii, chiar că au un risc
semnificativ mai ridicat de depresie, aşteptând ceva care nu va veni.
Prezenta
dilemă / nedumerire / necunoscută a pornit de la decizia clubului
de fotbal Dinamo (S.A. Dinamo 1948 S.A.), de a înregistra la
Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII–a Civilă, vineri, 25 iunie,
cererea potrivit art. 66 din Legea nr. 85 din 2014, care stabileşte
condiţiile de dechidere a procedurii de insolvenţă, la cererea
debitorului.
Unul dintre lucrurile pe care recrutorii şi angajatorii le consideră cele mai importante când analizează CV-urile candidaţilor este felul în care aceştia au avansat în carieră: cât de rapid a fost avansul, cât de solid, de coerent, de constant, de credibil, dacă are logică sau e doar de oportunitate etc.
