Efectele votului din PSD asupra economiei. Președintele Consiliului Fiscal: „Țara plătește pentru această criză politică”
0Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a vorbit, marți, despre efectele crizei politice prin care trece țara noastră asupra economiei, explicând totodată ce ar trebui făcut după anul 2026.
Întrebat cum este afectată România de ieșirea PSD de la Guvernare, preşedintele Consiliului Fiscal a afirmat că „o nenorocire nu vine niciodată singură”.
„Vedeţi că ieri acel generic «Momentul adevărului»...despre ce adevăr vorbim? Pentru că în 2024 România a avut un deficit bugetar de peste 9% din produsul intern brut. Eu am mai spus de câteva ori: în vremuri de război poţi accepta un asemenea deficit sau când există o depresiune economică şi atunci intervenţia statului este absolut necesară. În momentul de faţă, Guvernul Bolojan, oricât ar fi fost de controversate unele măsuri, a reuşit o corecţie importantă în 2025. Deficitul cash s-a dus la 7,65%. E important”, a declarat Daniel Dăianu la Digi 24.
El a explicat că măsurile adoptate de Guvernul Ilie Bolojan pentru 2026, împreună cu cele iniţiate în 2025, ar putea duce deficitul „în jur de 6,2%” și a susținut că ar trebui ca în 2027-2028 „să continuăm această corecţie, fiindcă dacă am rămâne blocaţi la un deficit în jur de 6% încă această cifră ar fi printre cele mai înalte din Europa şi am mai avea necazuri”.
Criza politică și riscurile economice
Preşedintele Consiliului Fiscal a vorbit totodată și despre ieșirea PSD de la Guvernare. „Avertismentele multor economişti din România au fost ignorate şi s-a ajuns într-o situaţie fără ieşire. Este grav”, a punctat Dăianu.
Dăianu a declarat, de asemenea, că el consideră că, „strict teoretic”, ar trebui ca această criză să nu dureze foarte mult.
„Eu n-am o soluţie magică acum. Ar trebui ca ingeniozitatea politică, pornind de la Cotroceni, până la cei de bună credinţă din arcul politic reprezentat în Parlament, să conducă la o rezolvare cât mai rapid şi orizontul de timp cu care se lucrează să nu depăşească, zic eu, 6 săptămâni (...) Tensiuni vor fi pe pieţele financiare. Costul înprumuturilor României va creşte. Ţara plăteşte pentru această criză politică, care însă, vă repet, nu a venit de nicăieri. Era de anticipat. Istoria va judeca responsabilitatea celor care au provocat-o. Poate că nici nu trebuia să existe acest mariaj”, a adăugat.
El a avertizat, însă, că cel mai important este ca țara să iasă cât mai repede din această criză politică, explicând totodată ce ar trebui făcut după 2026.
„Pentru 2026, în afară de măsuri de reformă şi de o cadenţă în ceea ce trebuie făcut ca să absorbim cât mai mult din banii europeni prin PNRR, deşi mi-e greu să cred că-i vom putea absorbi pe toţi, dat fiind că mai este o sumă mare încă de absorbit, după care trebuie să vedem ce facem după 2026. Şi aici, cred eu, pentru că va fi greu iar să striveşti populaţia, va trebui să colectăm mult mai bine taxe şi impozite. Aici este rezolvarea. Prin schimbări în legislaţie, prin combaterea fermă a evaziunii şi prin optimizări fiscale, să pedepseşti foarte drastic pe infractori, pe cei care practică evaziunea fiscală. Altă soluţie nu avem, pentru că este greu de imaginat că se va putea recurge din nou la taxe şi impozite”, a conchis Daniel Dăianu.
România, aruncată în haos politic și economic
Alți specialiști au avertizat cu privire la efectele pe care le-ar putea avea actuala criză politică asupra situației economice. Profesorul de economie Cristian Păun a avertizat, luni, că tensiunile politice deja influențează piața valutară, în condițiile în care euro a depășit pragul de 5,10 lei, apropiindu-se de recordul istoric de 5,12 lei înregistrat pe 8 mai.
„România depinde puternic de finanțarea externă, iar o perioadă de instabilitate poate determina creditorii să majoreze costurile de împrumut”, a explicat profesorul, subliniind că jumătate din datoria publică este denominată în valută.
El a avertizat totodată că România se află într-o zonă vulnerabilă, având perspectivă negativă din partea agențiilor de rating. O eventuală retrogradare în categoria „junk” ar putea determina retrageri masive de capital, estimate de economist la 40–50 de miliarde de euro, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe cursul de schimb.
PSD a decis luni seară, 20 aprilie, ieșirea de la guvernare, după ce 97,7% dintre delegații partidului au votat pentru retragerea miniștrilor din Guvernul condus de Ilie Bolojan. Doar 2,3% s-au pronunțat împotrivă, în cadrul consultării interne la care au participat 4.949 de social-democrați.
Ulterior, președintele Nicușor Dan a convocat pentru miercuri, 22 aprilie, consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare, în baza prerogativelor constituționale, în contextul crizei din Coaliția de guvernare. Întâlnirile vor avea loc la Palatul Cotroceni, pe parcursul întregii zile.
Se încarcă comentariile...
