Analiză „Seppuku economic” pentru România. Criza politică aruncă Bursa în aer și trimite dobânzile statului spre pragul de „junk”

Aflată deja sub presiunea austerității bugetare, România riscă să plătească dublu dacă instabilitatea politică se prelungește, avertizează specialiștii în economie consultați de „Adevărul”. Investitorii se retrag, finanțarea se scumpește și reformele care condiționează fondurile europene riscă să nu mai fie implementate la timp.

Ca să înțelegem de ce criza politică are potențial să lovească atât de dur, trebuie să privim tabloul macroeconomic în care survine. România nu traversează o perioadă de normalitate fiscală, în care turbulențele politice ar putea fi cu ușurință absorbite. Dimpotrivă, statul român funcționează deja la limita sustenabilității financiare, împrumutând în permanență sume enorme pentru a-și acoperi cheltuielile.

România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și se află sub procedura de deficit excesiv, obligată să prezinte Comisiei Europene un calendar credibil de reducere a dezechilibrelor fiscale. Orice semn că angajamentele asumate nu vor fi respectate poate declanșa o reacție în lanț pe piețele financiare: creșterea dobânzilor la titlurile de stat, deprecierea monedei naționale și, în ultimă instanță, retrogradarea ratingului de țară sub pragul „investment grade".

„Seppuku economic"

Bursa de Valori București a deschis ședința de luni, 20 aprilie, în scădere pe toți indicii, iar după primele 50 de minute de tranzacționare rulajul ajunsese la 20,25 milioane de lei (3,97 milioane de euro). Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere de 1,08%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la BVB, consemna o scădere cu 1,05%, scrie Agerpres.

n opinia analistului economic Adrian Negrescu, această depreciere reprezintă un semnal de alarmă despre ceea ce urmează dacă instabilitatea se prelungește.

„Această criză politică este ca un fel de seppuku economic pentru România, pentru că riscă să atenteze la fundamentele economice, din perspectiva încrederii pe care investitorii o mai au în țara noastră. Se vede deja un prim efect pe Bursa de Valori București, care scade semnificativ în această dimineață, un semn că investitorii sunt îngrijorați de acest spectacol politic care pune sub semnul întrebării toate reformele asumate de România în calendarul privind reducerea deficitului bugetar", a declarat Adrian Negrescu, pentru „Adevărul”.

Pe piețele valutare, crizele politice din țări cu fundamentele slăbite sunt adesea exploatate de operatori care pariază pe scăderea monedei naționale, amplificând astfel o mișcare care altminteri ar fi putut rămâne limitată. BNR a reușit până acum să mențină cursul euro-leu într-un interval strâns, dar o presiune susținută ar putea pune la încercare și această capacitate de intervenție.

„Noi plecăm de la o realitate economică și bugetară extrem de dificilă. Suntem supraîndatorați, avem în continuare un deficit bugetar foarte mare, iar această criză politică riscă să ducă la probleme economice semnificative. Sper ca Banca Națională să aibă pârghiile necesare pentru a ține în frâu cursul euro, în condițiile în care, pe fondul crizei politice, este posibil ca speculatorii internaționali să înceapă să parieze pe deprecierea masivă a monedei naționale", a subliniat analistul economic.

Dacă leul se depreciază, efectul nu se oprește la cursul de schimb. România este un importator net pentru o gamă largă de produse, de la alimente la electronice și medicamente, iar o monedă mai slabă înseamnă automat prețuri mai mari la raft. Aceasta ar reprezenta o nouă lovitură pentru un consum intern deja sufocat de valul de scumpiri din ultimii ani. 

„Dincolo de scăderile de pe bursă, mi-e teamă că statul va avea o mare problemă în a convinge în continuare investitorii că România este o țară finanțabilă. Altfel spus, să îi determine să cumpere în continuare titluri de stat, în condițiile în care avem nevoie, în medie, să împrumutăm un miliard de euro în fiecare săptămână. Indiferent cine se va afla la Palatul Victoria, domnul Bolojan sau domnul Grindeanu, problema de încredere și credibilitate va deveni din ce în ce mai amplă. Dacă această criză se va prelungi mai mult de câteva zile, mi-e teamă că temerile investitorilor se vor traduce, din păcate, în efecte economice semnificative: deprecierea cursului, scăderea bursei, înghețarea investițiilor private în țara noastră și, mai grav, pierderea unor fonduri semnificative din PNRR, în condițiile în care suntem într-o cursă contra cronometru pentru a absorbi cele zece miliarde de euro până în luna august, ca urmare a reformelor pe care sperăm să le vedem", a explicat Adrian Negrescu.

Dobânzile urcă spre teritoriul „junk"

Cifrele de pe piața de obligațiuni confirmă îngrijorările. Randamentul titlurilor de stat românești pe zece ani a sărit deja la 7,1%, un nivel nemaiîntâlnit de la instalarea guvernului Bolojan.

„Zgomotul de pe scena politică deja creează probleme României. Dobânda la care se împrumută statul român crește vertiginos, ajungând la 7,18% în această dimineață, după ce, să nu uităm, acum două-trei luni, când au fost prezentate datele pozitive privind reducerea deficitului bugetar, scăzuse la aproximativ 6%. Mi-e teamă că, în acest ritm, ne ducem înapoi spre 7%, 8% sau chiar 8,5%, dobânzi demne de o țară aflată în zona «junk», adică nerecomandată investițiilor", subliniază analistul economic.

„Depinde de reforme"

La rândul său, Adrian Codîrlașu, lector universitar la ASE și președinte al CFA România, avertizează că în lipsa reformelor România riscă să fie retrogradă.

„Este nevoie de reforme pentru a menține ratingul. Fără reforme, riscăm să fim retrogradați. Practic, la asta se vor uita investitorii: dacă se vor face sau nu acele reforme. Dacă vor considera că nu se vor face și rămânem cu aceste deficite bugetare nesustenabile, riscăm să pierdem ratingul «investment grade»", a avertizat Adrian Codîrlașu.

Randamentul obligațiunilor suverane pe zece ani este indicatorul preferat de investitorii instituționali pentru a evalua riscul de țară în timp real. Spre deosebire de cursul valutar, care poate fi influențat de intervențiile băncii centrale, piața secundară a obligațiunilor reflectă nefiltrată opinia celor care pariază bani reali pe evoluția finanțelor publice românești.

„Euro-leu este încă într-un interval extrem de strâns. Dacă îl vedem ieșind din acest interval, atunci da, ar fi un semnal. Dar până atunci, 0,37% este nesemnificativ. Cred că cel mai bine ne arată percepția pieței ce se întâmplă cu yield-ul titlurilor pe zece ani, pentru că acela se tranzacționează și pe piețele externe și reflectă cel mai bine cum văd investitorii străini situația. Acolo m-aș uita prima dată: la randamentul obligațiunilor pe zece ani și cum evoluează", a explicat președintele CFA România.

Prognoza de curs: neschimbată, deocamdată

La întrebarea directă despre anticipațiile de curs valutar în contextul crizei, Codîrlașu nu se lasă dus de val. Prognoza CFA România rămâne neschimbată față de cea formulată înainte de izbucnirea turbulențelor politice.

„Nu, noi am rămas la aceleași anticipații: o depreciere ușoară. Nu ne-am schimbat prognoza", a subliniat Adrian Codîrlașu.