„Nu mai sunt bani. Deloc!” - BNR avertizează că România se îndreaptă spre zid

Un consilier al Băncii Naționale a României lansează un avertisment dur privind situația economică a țării și susține că România se află „foarte aproape de o criză majoră”. Într-o amplă postare publicată pe Facebook, acesta atrage atenția că problemele nu țin doar de o eventuală încetinire a consumului, ci de un dezechilibru acumulat în ultimii ani, pe fondul creșterii accelerate a datoriei și a deficitului bugetar.

Eugen Rădulescu spune că va veni o criză cruntă. Foto Facebook Foto: Foto Facebook

Mesajul vine după ce o postare anterioară a consilierului de pe blogul său a depășit 276.000 de cititori. El spune că amploarea reacției arată că românii sunt preocupați și de problemele economice profunde, nu doar de subiectele cotidiene și disputele din spațiul public.

„Consumăm pe o datorie care crește exponențial și care stă să explodeze”, avertizează consilierul.

„Suntem foarte aproape de o criză majoră”

Una dintre principalele precizări făcute de consilier este că România nu se află, în opinia sa, în acest moment într-o prăbușire economică.

Dimpotrivă, economia pare să se stabilizeze, în ciuda unui context extern extrem de dificil. El enumeră seceta severă din Europa, războiul din Orientul Mijlociu, prețurile ridicate ale petrolului și incertitudinile politice din marile economii, începând cu Statele Unite.

Problema, spune acesta, este însă ceea ce se află în interiorul economiei românești.

„Trăim de aproape 10 ani mult peste mijloacele noastre”, este una dintre ideile centrale ale mesajului.

Prin urmare, riscul nu este doar ca românii să consume mai puțin sau ca economia să treacă printr-o perioadă de stagnare. Pericolul este acumularea unor dezechilibre care, dacă nu sunt corectate, pot declanșa o criză mult mai amplă.

PNRR, miza care nu mai suportă amânare

În acest context, una dintre cele mai urgente probleme este Planul Național de Redresare și Reziliență.

Consilierul BNR avertizează că România mai are doar câteva zile pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat din PNRR. În joc sunt miliarde de euro, iar problema este cu atât mai serioasă cu cât acești bani europeni au fost luați în calcul la construcția bugetului pe anul în curs.

„Dacă nu sunt adoptate legi care trenează deja de 5 ani, vom pierde miliarde de euro”, avertizează acesta.

Iar consecințele, spune el, nu ar fi unele abstracte, vizibile doar în statisticile economice. Pierderea banilor europeni ar pune presiune suplimentară pe buget într-un moment în care România trebuie oricum să reducă deficitul.

„În absența lor, situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”, adăugă Rădulescu.

Clasa politică se ceartă, în timp ce „mașina se îndreaptă spre zid”

Una dintre cele mai puternice imagini folosite de consilierul BNR este cea a unei mașini care se îndreaptă cu viteză spre un zid.

În timp ce România are nevoie de decizii rapide și de reforme, clasa politică ar fi blocată într-o confruntare continuă.

„Clasa politică rămâne blocată într-o luptă corp la corp, iar mașina în care ne aflăm cu toții se îndreaptă cu toată viteza spre zid”, scrie acesta.

Este, practic, esența întregului avertisment: problema nu ar fi lipsa soluțiilor, ci incapacitatea sistemului politic de a le aplica la timp.

„Nu mai sunt bani. Deloc!”

Un capitol aparte al mesajului este dedicat sindicatelor și presiunilor pentru salariile din sectorul bugetar.

Consilierul BNR are un mesaj extrem de dur pentru liderii sindicali, pe care îi acuză că refuză să accepte realitatea financiară a statului.

„Liderii sindicali refuză să admită un adevăr crunt: nu mai sunt bani. Deloc!”, a avertizat el.

În viziunea sa, problema nu poate fi rezolvată prin presiuni asupra Parlamentului și nici prin simpla majorare a salariilor bugetarilor.

„Legea salarizării poate nu este ireproșabilă, dar care sunt alternativele? Batem cu pumnul în masă și rezolvăm problema?”, întreabă consilierul.

Avertismentul este clar: dacă Parlamentul va ceda presiunilor sindicale și va aproba noi creșteri ale cheltuielilor publice fără o sursă sustenabilă de finanțare, viteza cu care România se îndreaptă spre „zid” va crește.

„Să mâncăm iarbă și coajă de copac”

Una dintre expresiile care au atras atenția în mesajul consilierului este referirea la riscul de a ajunge să „mâncăm iarbă și coajă de copac”.

Consilierul precizează că formularea a fost, evident, o metaforă. Ea reprezintă însă o replică la o altă expresie devenită celebră în dezbaterea publică, cea privind „industria calului”.

Prin această imagine, consilierul încearcă să descrie cât de departe poate ajunge deteriorarea situației economice dacă autoritățile continuă să amâne deciziile dificile.

Nu este vorba, evident, despre o predicție literală privind lipsa alimentelor, ci despre o formulare menită să transmită gravitatea dezechilibrului fiscal și riscul unei ajustări economice brutale.

Deficitul a scăzut spectaculos, dar există o problemă

Consilierul recunoaște că autoritățile au obținut un rezultat important: reducerea deficitului bugetar.

Potrivit cifrelor invocate de acesta, deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a anului curent.

Este o performanță semnificativă, susține el, și unul dintre argumentele importante care au contribuit la menținerea ratingului de țară la nivelul recomandat pentru investiții.

Dar această reducere are, în opinia sa, „două fețe”.

Prima problemă este modul în care a fost obținută. Consilierul susține că reducerea deficitului s-a realizat „în proporție covârșitoare” prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor statului sau printr-o îmbunătățire semnificativă a colectării.

Această strategie a generat nemulțumire în rândul populației și al mediului economic și a oferit muniție politică adversarilor guvernului.

A doua problemă este că reducerea obținută până acum nu este suficientă.

„Greul abia acum începe”, avertizează consilierul.

„Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure”

Indiferent de configurația politică a viitorului guvern, consilierul consideră inevitabilă continuarea consolidării fiscale.

Cu alte cuvinte, România nu mai poate evita măsurile nepopulare doar prin schimbarea guvernului.

„Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public”, susține acesta.

Iar aici apare una dintre cele mai controversate teme ale mesajului: ideea de a majora taxele pentru a finanța eventualele pretenții salariale ale bugetarilor.

Consilierul spune că a auzit propunerea unui lider sindical în acest sens și o respinge categoric.

„O asemenea propunere depășește limita nerușinării”, afirmă el, adăugând că ar fi „o adevărată tragedie” dacă Parlamentul ar accepta-o.

Taxe mai mari pentru a plăti salarii mai mari? „O adevărată tragedie”

Logica criticată de consilier este simplă: dacă statul nu mai are resurse suficiente pentru a susține anumite cheltuieli, soluția nu poate fi să crească taxele asupra economiei pentru a finanța permanent creșterea cheltuielilor publice.

O astfel de abordare ar muta problema, nu ar rezolva-o.

În loc să reducă risipa și cheltuielile nejustificate, statul ar pune presiune suplimentară asupra companiilor și contribuabililor.

Tocmai de aceea, consilierul insistă asupra necesității unor reforme structurale.

Critici pentru „impozitul pe cifra de afaceri” și „taxa pe stâlp”

Consilierul susține că soluții există, însă aplicarea lor necesită „clarviziune economică”.

El dă ca exemple negative introducerea impozitului pe cifra de afaceri și a taxei pe stâlp, măsuri pe care le consideră rezultatul unei politici economice lipsite de suficientă viziune.

Problema României, în această interpretare, nu este doar cât colectează statul, ci și felul în care încearcă să colecteze bani și modul în care îi cheltuiește.

Creșterea taxelor poate aduce venituri pe termen scurt, însă nu poate înlocui la nesfârșit reformarea aparatului public și reducerea cheltuielilor care nu produc valoare economică.

„Extracția de rente din bani publici” trebuie oprită

În final, consilierul BNR indică și direcția pe care o consideră necesară.

El vorbește despre limitarea severă a „extracției de rente din bani publici” - adică eliminarea acelor situații în care resursele statului sunt capturate de grupuri sau interese care beneficiază de pe urma banului public fără ca societatea să primească o valoare proporțională în schimb.

Pentru aceasta, România ar avea nevoie, spune el, de un guvern cu puteri depline și de un program asumat de reforme majore.

Nu doar măsuri fiscale temporare, nu doar noi taxe și nici promisiuni salariale, ci reforme care să schimbe modul în care funcționează cheltuirea banului public.

Un avertisment care nu lasă prea mult loc pentru amânare

Mesajul consilierului BNR este, în esență, unul despre timp.

România nu s-ar afla încă în scenariul catastrofic descris de unii, iar economia dă semne de stabilizare. Însă această stabilizare nu înseamnă că problemele fundamentale au dispărut.

Datoria acumulată, deficitul foarte mare, presiunea cheltuielilor publice, dependența de fondurile europene și lipsa unor reforme structurale creează împreună un risc pe care consilierul îl consideră extrem de serios.

Iar mesajul său este că România nu mai poate continua la nesfârșit cu aceeași rețetă.

Mai sunt soluții, susține el. Dar pentru ca acestea să funcționeze este nevoie de decizii rapide, de voință politică și de renunțarea la ceea ce numește „extracția de rente din bani publici”, dar fereastra de timp pentru aplicarea lor se îngustează rapid.