Analiză De ce a scăpat România de retrogradarea în categoria „junk” și ce urmează vineri de la Moody's

Agenția de evaluare financiară Fitch a menținut la finalul săptămânii trecute ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, evitând astfel, cel puțin deocamdată, retrogradarea țării în categoria „junk”. În comunicatul publicat după evaluare, agenția precizează că decizia a fost luată în urma unei contestații formulate de autoritățile române. Totodată, Fitch arată că, deși măsurile de reducere a deficitului bugetar merg în direcția corectă, acestea nu sunt suficiente pentru a schimba evaluarea privind vulnerabilitățile economiei românești. Într-o analiză pentru „Adevărul”, economistul Radu Crăciun, fost președinte și director general al BCR Pensii, subliniază că, în contextul în care criza politică se prelungește, adevărata miză o reprezintă acum capacitatea României de a convinge investitorii că poate continua ajustarea fiscală și după 2026.

Moody's va prezenta vineri evaluarea privind România. FOTO: Reuters

Agenția recunoaște progresele făcute în ultimele luni și menține calificativul suveran, însă atrage atenția că problemele structurale ale economiei nu au dispărut. Deficitul bugetar și cel de cont curent rămân ridicate, datoria publică continuă să crească, iar inflația și instabilitatea politică mențin România printre cele mai vulnerabile state din categoria „BBB”.

Potrivit evaluării Fitch, deficitul bugetar ar urma să coboare la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta asumată de Guvern, însă va rămâne unul dintre cele mai mari din această categorie de rating. Datoria publică este estimată să crească la 64,5% din PIB până în 2028, în timp ce deficitul de cont curent, inflația și ritmul modest de creștere economică continuă să reprezinte vulnerabilități importante.

Raportul acordă un spațiu semnificativ și evoluțiilor politice. Fitch atrage atenția că instabilitatea guvernamentală și întârzierea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pot afecta atât accesarea fondurilor europene, cât și credibilitatea strategiei de consolidare fiscală. 

De ce reducerea deficitului nu a schimbat mesajul Fitch

La prima vedere, raportul poate părea contradictoriu. România începe să reducă deficitul bugetar, însă agenția nu transmite un mesaj mai optimist decât în urmă cu câteva luni. Radu Crăciun spune că explicația ține de modul în care agențiile de rating își construiesc evaluările. 

„Dacă adjectivul negativ ar permite un grad de comparație, atunci am putea spune că perspectiva agenției Fitch în ce privește ratingul României a devenit mai negativă decât la ratingul precedent. Într-adevăr, reducerea deficitului fiscal este remarcabilă, dar analiza agenției nu se mărginește doar la acest aspect. Trebuie să ținem cont de faptul că clienții agențiilor de rating sunt investitori cu o perspectivă pe termen mediu și lung, similară cu maturitățile obligațiunilor românești. Asta obligă agențiile de rating să își lărgească semnificativ orizontul de analiză către viitorul mai îndepărtat", a explicat Radu Crăciun.

Cele două întrebări la care Fitch încă nu are răspuns

De asemenea, Fitch evidențiază în raportul său și incertitudinile următorilor ani. În opinia lui Radu Crăciun, agenția încearcă să afle dacă România va avea stabilitatea politică necesară pentru a continua reformele și dacă actualul ritm de reducere a deficitului poate fi menținut și după ce măsurile cele mai ușor de aplicat au fost deja adoptate.

Prima necunoscută este legată de scena politică. Investitorii urmăresc nu doar existența unui guvern, ci și capacitatea acestuia de a lua decizii nepopulare și de a le susține suficient timp pentru ca ele să producă efecte.

„În aceste condiții, există două semne mari de întrebare pentru ele. În primul rând, cum se va asigura o stabilitate politică care să dea un mandat puternic unui nou guvern, în condițiile în care, până în prezent, nu s-au cristalizat niște soluții clare și convingătoare la criza politică", a subliniat analistul.

Reducerea deficitului spre 6% din PIB este prezentată adesea drept dovada că România a depășit momentul critic. Economistul avertizează însă că partea cea mai dificilă începe abia acum. Ținta pe termen mediu rămâne un deficit de 3% din PIB, iar până acolo mai este un drum lung, într-un context în care măsurile ușor de implementat au fost deja consumate.

„Al doilea semn de întrebare este cel legat de continuarea ajustării fiscale dincolo de 2026. Deficitul la sfârșitul acestui an va fi probabil puțin sub 6% din PIB. Obiectivul pe care îl avem este de a ajunge la 3% din PIB. Deci suntem cel mult la jumătatea drumului", a explicat Radu Crăciun.

Taxele și-au atins limitele, iar tăierile nu sunt suficiente

După primele măsuri de consolidare fiscală, discuția s-a mutat aproape exclusiv între noi majorări de taxe sau reduceri drastice ale cheltuielilor bugetare. Radu Crăciun consideră însă că ambele variante sunt prezentate mult prea simplist. În opinia sa, spațiul pentru noi creșteri de taxe s-a îngustat considerabil, iar o reducere liniară a cheltuielilor nu ar face decât să mute problema dintr-o parte în alta a bugetului.

„Însă, rezerva creșterii de impozite a fost epuizată. O altă rundă de creșteri ar duce economia într-o recesiune profundă. În același timp, așteptările omniprezente legate de scăderea cheltuielilor bugetare sunt total nerealiste. România are nevoie mai degrabă de o realocare a cheltuielilor bugetare dinspre zonele în care banii sunt risipiți, către zonele în care chiar este nevoie de ei: armată, sănătate, educație, cercetare-dezvoltare. Asta înseamnă că, per total, cheltuielile bugetare vor crește, nicidecum scădea", a subliniat analistul.

În opinia specialistului, următoarea etapă va fi extrem de importantă pentru credibilitatea României. Ajustarea fiscală nu se poate baza la nesfârșit pe măsuri cu efect imediat, iar agențiile de rating urmăresc dacă statul este capabil să rezolve probleme structurale care trenează de ani de zile. 

„În aceste condiții, singura șansă de a continua să scădem deficitul este legată de reformele pe care guvernele României vor trebui să le facă în diferite zone în care până acum succesul a fost limitat sau inexistent: scăderea evaziunii fiscale, optimizarea funcționării administrației publice, atragerea de fonduri europene, condiționate și ele de reforme, creșterea eficienței companiilor de stat. Or toate acestea necesită o voință politică fără precedent care în momentul de față pare încă departe de a întruni o majoritate consistentă. Să nu uităm, agențiile de rating se uită nu doar la ce fac guvernele, ci și la declarațiile tuturor forțelor politice care ar putea accede la putere în viitor", a explicat Radu Crăciun.

Moody's ar putea veni cu o evaluare mai dură

După decizia Fitch, atenția piețelor se mută acum spre Moody's, care își va publica vineri, 7 august, evaluarea în privința României. Radu Crăciun amintește că, istoric, Moody's a avut o abordare mai dură decât Fitch, motiv pentru care nu exclude o evaluare mai severă în perioada următoare.

„Dacă ne uităm la ultimele decenii, vom observa că agenția Fitch a fost tradițional mai puțin severă, în timp ce evaluările Moody's au fost mult mai puțin înțelegătoare. Din acest motiv, trebuie să fim pregătiți inclusiv pentru un rezultat mai puțin fericit al evaluării Moody's din zilele următoare", a subliniat analistul.

O eventuală retrogradare din partea Moody's ar genera, fără îndoială, un impact de imagine. Din punct de vedere practic însă, efectele asupra costurilor de finanțare nu ar fi la fel de dramatice pe cât lasă să se înțeleagă unele scenarii vehiculate în spațiul public. Crăciun explică faptul că investitorii instituționali se raportează, în general, la ansamblul evaluărilor acordate de marile agenții de rating, nu la decizia uneia singure.

„În general, fondurile de investiții achiziționează sau păstrează obligațiunile unei țări dacă aceasta beneficiază de ratingul investment grade din partea a cel puțin două agenții de rating dintre cele trei consacrate, Fitch, Moody's și Standard & Poor's. Asta înseamnă că, în cazul în care Moody's va retrograda obligațiunile României la non-investment grade, aceasta ar avea efecte neglijabile câtă vreme Standard & Poor's, alături de Fitch, ar păstra ratingul din prezent. Există precedente în ultimele decenii în care, în timp ce Fitch și Standard & Poor's considerau obligațiunile României a fi investment grade, Moody's le considera non-investment grade", a explicat Radu Crăciun.