deficit bugetar - ultimele știri

România se va încadra în ținta de deficit asumată prin Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană, transmit reprezentanţii Ministerului Finanţelor, marți seara, în urma publicării datelor Eurostat privind deficitul guvernamental în statele membre UE.

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. Astfel, deficitul în termeni ESA, standardul în cadrul UE, a fost calculat, la finalul anului trecut, la 9,3%.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu se apropie de momentul în care nu va mai putea amâna adoptarea unor măsuri economice dure, necesare pentru reducerea deficitului bugetar.

În primele şase luni ale anului fiscal, deficitul public a crescut semnificativ în Statele Unite, incluzând începutul noului mandat al preşedintelui Donald Trump care a promis că îl va reduce, potrivit datelor Departamentului Trezoreriei publicate joi.

Deficitul bugetar a urcat la 8,65% din PIB anul trecut, de la 5,61% din PIB în 2023, potrivit datelor publicate miercuri seara de Ministerul Finanţelor.

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunţat luni că miniştrii şi parlamentarii PNL au primit mandat să susţină proiectele de reducere a cheltuielilor de funcţionare a statului, menţionând, în acest sens, şi fuzionarea unor agenţii din subordinea ministerelor şi a Parlamentului.

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a anunţat, joi seară, că în următoarele zile vor exista cifrele finale pentru anul 2024, dar, cel mai probabil, deficitul va fi la 8,6%, iar în acest an România trebuie să se încadreze la un deficit de 7%.

Ordonanța “Trenuleț” 2024, asumată de guvern în ultimele zile ale anului, aduce o serie de măsuri economice menite să regleze cheltuielile bugetare și să reducă deficitul bugetar.

Agenda noului cabinet guvernamental, pentru următoarea perioadă, este una stufoasă. Cea mai importantă funcție în stat va intra din nou la vot în 2025, ca urmare a anulării scrutinului din 24 noiembrie, care a blocat alegerea noului președinte înainte de turul II.

Surprinderea pe care o afișează unii față de măsurile luate de guvern prin “ordonanța trenuleț” nu se justifică în niciun fel.

Noul guvern de coaliție al României va face luni, prin ordonanță de urgență, o serie de creșteri de taxe și plafoane la salariile și pensiile din sectorul public, în încercarea de a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE ca procent din produsul intern brut.

Mult zgomot în jurul OUG „trenuleţ”, dar totul pluteşte într-un mister total. Nu avem declaraţii lămuritoare de la cei care negociază „trenuleţul”, nu ştim ce rezultate va avea, dacă e bine să o apreciem sau dimpotrivă.

Ciprian Ciucu, Primarul PNL al Sectorului 6 din București, vine cu o soluție în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă România, aceea fiind oprirea indexării pensiilor și salariilor, pentru a nu se ajunge la un deficit de 9%.

Sunt două păreri diferite, ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, şi ale economistului Adrian Negrescu.

„Dieta” propusă de guvernatorul Mugur Isărescu ar putea duce ori la o „foamete” economică, ori la o intervenție drastică din partea FMI, susține analistul economic Adrian Negrescu.

Este bine să ştim ce ne aşteaptă după alegerile din perioada următoare, să evaluăm cum e mai bine să votăm.

PNL încearcă să ameţească alegătorii pierduţi după „comasarea” cu PSD prin şmecherii simple.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat recent o ordonanță de urgență (OUG) care i-a permis să se sustragă de la obligațiile legale de a implementa măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, potrivit legislației în vigoare.

Povestea cu modificarea legii pentru a permite preşedintelui Iohannis să candideze la Senat este doar un pretext, bomboana pe coliva guvernării PSD-PNL.

Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, atrage atenția asupra unor aspecte critice legate de modul în care s-a pregătit rectificarea bugetară de către Guvernul României.

Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024 şi alte şapte ţări au intrat sub incidenţa procedurii de dezechilibru excesiv.

Proiectul de rectificare bugetară crește deficitul de la 5% la 6,9%, măsura fiind absolut necesară pentru a se putea asigura plata pensiilor și salariilor majorate, a precizat Daniel Dăianu.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că planul de măsuri pe care urmează să-l prezinte CE, în vederea negocierii unui acord pe şapte ani pentru reducerea deficitului, nu va include taxe noi.

În periplul său pe la televiziuni, Ciolacu vinde multe gogoşi, dar nu explică cum de a ajuns bugetul ţării în halul în care este acum.

Deficitul bugetar tot mai mare îi obligă pe guvernanți la măsuri de reducere a cheltuielilor în sectorul bugetar. Prin noua Ordonanță de Urgență care ar trebui să intre în vigoare din ianuarie 2025, se vor interzice distracțiile pe bani publici, noi credite, dar și intrarea în noul an cu datorii.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, a transmis luni, 26 august, că Guvernul nu are de gând să majoreze taxele, însă va merge mai departe cu digitalizarea ANAF, creșterea încasărilor bugetare și reforma cheltuielilor publice.

fără imagine Deficitul bugetar este bomba cu ceas care ticăie sub scaunele politicienilor de la guvernare, acum în prag de alegeri.

fără imagine De câte ori e la înghesuială cu deficitul bugetar sau cu banii de la CE, premierul Ciolacu aruncă vrăjeala cu reorganizarea aparatului bugetar.

fără imagine Sunt greu de înţeles analizele economice pentru publicul larg.

România va semna cu următoarea conducere a Comisiei Europene un acord de prelungire a termenului în care trebuie redus deficitul bugetar, lucru considerat de bun augur de economiști.

fără imagine La o datorie publică de 52,5% din PIB, la un deficit bugetar de 3,3% din PIB la patru luni, şi anticipat de CE la 7% din PIB în 2024, premierul Ciolacu nu vede altceva mai bun de făcut şi măreşte salariile unor bugetari cu 10%.

fără imagine Tocmai ce a fost publicat de site-ul profit.ro deficitul bugetar preliminat la 4 luni: 3,3% din PIB, adică 57,4 miliarde lei.

fără imagine Ori nu pricepe, ori face pe prostul. Mai degrabă a doua variantă. Colectarea la buget în România este în jur de 27% din PIB.

Dezastrul din sistemul bugetar se regăseşte în declaraţiile liderilor, deşi pe ocolite şi printre rânduri.

Proiectele de investiţii publice şi investiţiile care sprijină mediul de afaceri sunt importante pentru ţară şi nu discuţiile despre deficitul bugetar, consideră ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

fără imagine Cum prin astfel de declaraţii Ciolacu riscă să-şi ostilizeze bugetarii, principalul segment care votează PSD, este clar că sistemul nostru bugetar este în colaps.

fără imagine Dacă trăiam într-o ţară normală, Parlamentul ar fi creat o comisie specială pentru lămurirea dispariţiei fără urmă a banilor din bugetul de stat.

Ziarul, citând date de la Institutul de Cercetări Economice din München, raportează că multe dintre țările UE cu cele mai mari deficite, inclusiv Belgia, Spania și Italia, au în același timp unele dintre cele mai ridicate niveluri de datorii și deficite bugetare din Europa.

Investiţiile publice ar trebui să fie considerabil peste deficitul bugetar, într-o situaţie cât de cât optimă, având în vedere banii europeni de care România dispune, consideră Daniel Dăianu.

fără imagine Am avut dreptate când spuneam că avem un buget nefuncţional. Încasările au fost supraevaluate, iar cheltuielile subevaluate.

Economia României este amenințată de deficitele excesive, iar singura soluție la îndemâna Guvernului, pe termen scurt, este creșterea taxelor și a impozitelor. Aceasta e concluzia unei echipe de profesori ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj.

fără imagine Cam asta este explicaţia discuţiilor nesfârşite despre organizarea alegerilor anul acesta. Cererile ambelor partide sunt incompatibile, s-au purtat discuţii nesfârşite care astăzi e posibil să se încheie. Cu despărţire „amiabilă”!

România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,68% din Produsul Intern Brut, cu 0,08% mai mic decât în 2022, cuantumul fiind însă mai mare anul trecut față de precedentul.

fără imagine Este ecuaţia simplă a evoluţiei economiei României în următorii ani.

fără imagine Asta scrie negru pe alb un reprezentant al greviştilor.

Deficitul bugetar al Turciei a crescut cu aproape 900% în 2023, un an marcat de alegeri prezidenţiale şi două cutremure devastatoare. Rezultatul a fost salutat de guvernul de la Ankara.

Deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,9% din Produsul Intern Brut în 2023, a anunţat joi Ministerul de Finanţe, o performanţă uşor mai bună decât în 2022, dar sub ținta inițială a Guvernului.

România ar putea încheia anul 2023 cu un deficit bugetar sub 5,7%, a anunţat, luni, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, într-o conferinţă de presă.

fără imagine Sunt multe şi dificile. După tonul triumfalist la aderarea parţială la spaţiul Schengen sunt convins că nici nu bănuie ce o aşteaptă.

fără imagine Opiniile experţilor independenți politic spun că bugetul pe 2024 este prost construit. Şi este vorba aici de specialişti de la BNR, de la Consiliul Fiscal, profesori universitari în economie.

fără imagine Euforie în tabăra guvernamentală. Azi va fi votat bugetul pe 2024 fără probleme, având în vedere majoritatea parlamentară ultrasuficientă.

fără imagine Pus în transparenţă abia astăzi, deşi mâine ar urma să fie adoptat în şedinţa de guvern, bugetul pe 2024 naşte mari semne de întrebare.

fără imagine Bugetul pe 2024, momentul adevărului pentru guvernul Ciolacu. Toată șefimea de la Finanţe, de la PSD şi PNL este convocată în acest weekend pentru definitivarea bugetului pe anul viitor.

fără imagine Nu-l mai înţelege nimeni pe Marcel Ciolacu. Aruncă nişte promisiuni şi cifre în materie de salarii şi alocări bugetare de zici că a descoperit peşterile Ali Baba.

fără imagine Construcţia bugetului pe 2024 reprezintă momentul adevărului pentru guvernarea PSD-PNL.

fără imagine Premierul Ciolacu trăieşte într-o realitate paralelă. Ignoră situaţia spitalelor, a DSP-urilor, a unor instituţii esenţiale pentru viaţa românilor

fără imagine Nimeni nu ar dori să fie în pielea premierului. Toată lumea bugetară îi cere bani, el se jură că are, dar „portofelul” FGR (Fondul de rezervă al guvernului) este aproape gol.

fără imagine Am rămas uluiţi de schimbarea schimbării la faţă a liberalilor.

fără imagine Legea pensiilor a fost evenimentul care a rupt lanțul de iubire PSD-PNL. Legea a fost lansată de ministrul Muncii, PSD-ista Simona Bucura Oprescu.

Premierul Ciolacu se amăgeşte. Legea pensiilor a fost adoptată în guvern, dar decizia finală o ia Parlamentul.