deficit bugetar - ultimele știri
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat recent o ordonanță de urgență (OUG) care i-a permis să se sustragă de la obligațiile legale de a implementa măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, potrivit legislației în vigoare.
Povestea cu modificarea legii pentru a permite preşedintelui Iohannis să candideze la Senat este doar un pretext, bomboana pe coliva guvernării PSD-PNL.
Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, atrage atenția asupra unor aspecte critice legate de modul în care s-a pregătit rectificarea bugetară de către Guvernul României.
Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024 şi alte şapte ţări au intrat sub incidenţa procedurii de dezechilibru excesiv.
Proiectul de rectificare bugetară crește deficitul de la 5% la 6,9%, măsura fiind absolut necesară pentru a se putea asigura plata pensiilor și salariilor majorate, a precizat Daniel Dăianu.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că planul de măsuri pe care urmează să-l prezinte CE, în vederea negocierii unui acord pe şapte ani pentru reducerea deficitului, nu va include taxe noi.
În periplul său pe la televiziuni, Ciolacu vinde multe gogoşi, dar nu explică cum de a ajuns bugetul ţării în halul în care este acum.
Deficitul bugetar tot mai mare îi obligă pe guvernanți la măsuri de reducere a cheltuielilor în sectorul bugetar. Prin noua Ordonanță de Urgență care ar trebui să intre în vigoare din ianuarie 2025, se vor interzice distracțiile pe bani publici, noi credite, dar și intrarea în noul an cu datorii.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu, a transmis luni, 26 august, că Guvernul nu are de gând să majoreze taxele, însă va merge mai departe cu digitalizarea ANAF, creșterea încasărilor bugetare și reforma cheltuielilor publice.
fără imagine
Deficitul bugetar este bomba cu ceas care ticăie sub scaunele politicienilor de la guvernare, acum în prag de alegeri.
fără imagine
De câte ori e la înghesuială cu deficitul bugetar sau cu banii de la CE, premierul Ciolacu aruncă vrăjeala cu reorganizarea aparatului bugetar.
România va semna cu următoarea conducere a Comisiei Europene un acord de prelungire a termenului în care trebuie redus deficitul bugetar, lucru considerat de bun augur de economiști.
fără imagine
La o datorie publică de 52,5% din PIB, la un deficit bugetar de 3,3% din PIB la patru luni, şi anticipat de CE la 7% din PIB în 2024, premierul Ciolacu nu vede altceva mai bun de făcut şi măreşte salariile unor bugetari cu 10%.
fără imagine
Tocmai ce a fost publicat de site-ul profit.ro deficitul bugetar preliminat la 4 luni: 3,3% din PIB, adică 57,4 miliarde lei.
fără imagine
Ori nu pricepe, ori face pe prostul. Mai degrabă a doua variantă. Colectarea la buget în România este în jur de 27% din PIB.
Dezastrul din sistemul bugetar se regăseşte în declaraţiile liderilor, deşi pe ocolite şi printre rânduri.
Proiectele de investiţii publice şi investiţiile care sprijină mediul de afaceri sunt importante pentru ţară şi nu discuţiile despre deficitul bugetar, consideră ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
fără imagine
Cum prin astfel de declaraţii Ciolacu riscă să-şi ostilizeze bugetarii, principalul segment care votează PSD, este clar că sistemul nostru bugetar este în colaps.
fără imagine
Dacă trăiam într-o ţară normală, Parlamentul ar fi creat o comisie specială pentru lămurirea dispariţiei fără urmă a banilor din bugetul de stat.
Ziarul, citând date de la Institutul de Cercetări Economice din München, raportează că multe dintre țările UE cu cele mai mari deficite, inclusiv Belgia, Spania și Italia, au în același timp unele dintre cele mai ridicate niveluri de datorii și deficite bugetare din Europa.
Investiţiile publice ar trebui să fie considerabil peste deficitul bugetar, într-o situaţie cât de cât optimă, având în vedere banii europeni de care România dispune, consideră Daniel Dăianu.
fără imagine
Am avut dreptate când spuneam că avem un buget nefuncţional. Încasările au fost supraevaluate, iar cheltuielile subevaluate.
Economia României este amenințată de deficitele excesive, iar singura soluție la îndemâna Guvernului, pe termen scurt, este creșterea taxelor și a impozitelor. Aceasta e concluzia unei echipe de profesori ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj.
fără imagine
Cam asta este explicaţia discuţiilor nesfârşite despre organizarea alegerilor anul acesta. Cererile ambelor partide sunt incompatibile, s-au purtat discuţii nesfârşite care astăzi e posibil să se încheie. Cu despărţire „amiabilă”!
România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,68% din Produsul Intern Brut, cu 0,08% mai mic decât în 2022, cuantumul fiind însă mai mare anul trecut față de precedentul.
Deficitul bugetar al Turciei a crescut cu aproape 900% în 2023, un an marcat de alegeri prezidenţiale şi două cutremure devastatoare. Rezultatul a fost salutat de guvernul de la Ankara.
Deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,9% din Produsul Intern Brut în 2023, a anunţat joi Ministerul de Finanţe, o performanţă uşor mai bună decât în 2022, dar sub ținta inițială a Guvernului.
România ar putea încheia anul 2023 cu un deficit bugetar sub 5,7%, a anunţat, luni, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, într-o conferinţă de presă.
fără imagine
Sunt multe şi dificile. După tonul triumfalist la aderarea parţială la spaţiul Schengen sunt convins că nici nu bănuie ce o aşteaptă.
fără imagine
Opiniile experţilor independenți politic spun că bugetul pe 2024 este prost construit. Şi este vorba aici de specialişti de la BNR, de la Consiliul Fiscal, profesori universitari în economie.
fără imagine
Euforie în tabăra guvernamentală. Azi va fi votat bugetul pe 2024 fără probleme, având în vedere majoritatea parlamentară ultrasuficientă.
fără imagine
Pus în transparenţă abia astăzi, deşi mâine ar urma să fie adoptat în şedinţa de guvern, bugetul pe 2024 naşte mari semne de întrebare.
fără imagine
Bugetul pe 2024, momentul adevărului pentru guvernul Ciolacu. Toată șefimea de la Finanţe, de la PSD şi PNL este convocată în acest weekend pentru definitivarea bugetului pe anul viitor.
fără imagine
Nu-l mai înţelege nimeni pe Marcel Ciolacu. Aruncă nişte promisiuni şi cifre în materie de salarii şi alocări bugetare de zici că a descoperit peşterile Ali Baba.
fără imagine
Construcţia bugetului pe 2024 reprezintă momentul adevărului pentru guvernarea PSD-PNL.
fără imagine
Premierul Ciolacu trăieşte într-o realitate paralelă. Ignoră situaţia spitalelor, a DSP-urilor, a unor instituţii esenţiale pentru viaţa românilor
fără imagine
Nimeni nu ar dori să fie în pielea premierului. Toată lumea bugetară îi cere bani, el se jură că are, dar „portofelul” FGR (Fondul de rezervă al guvernului) este aproape gol.
fără imagine
Legea pensiilor a fost evenimentul care a rupt lanțul de iubire PSD-PNL. Legea a fost lansată de ministrul Muncii, PSD-ista Simona Bucura Oprescu.
Premierul Ciolacu se amăgeşte. Legea pensiilor a fost adoptată în guvern, dar decizia finală o ia Parlamentul.
fără imagine
Direcţia a fost dată, ca de obicei, de preşedintele Iohannis, când a declarat că legea cu măsuri fiscale asumată de guvernul Ciolacu nu a fost bine primită de mediul de afaceri.
fără imagine
„România se îndreaptă spre prăpastie”. Este remarca plină de adevăr a premierului Ciolacu la început de mandat.
România nu va avea un deficit bugetar mai mare de 6% a declarat premierul Marcel Ciolacu, după reuniunea liderilor PES de la Bruxelles. În același timp, premierul a transmis și până când va fi transmisă cererea de plată numărul 3 din PNRR.
fără imagine
Este vorba de salariile de la ASF, Autoritatea de Supraveghere Fiscală. Erau secrete, dar Claudiu Năsui de la USR a dat instituţia în judecată şi a câştigat procesul, pe motiv că sunt informaţii de interes public.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat luni că anul acesta nu se vor mai realiza rectificări bugetare, fapt ce reprezintă nu s-a mai întâmplat de la Revoluție până acum.
fără imagine
Ultima ştire se referă la o OUG care va fi emisă de guvernul României privind îngheţarea cheltuielilor publice neesenţiale în perioada noiembrie-decembrie 2023.
fără imagine
Magistraţii cer de la ministerul Finanţelor nu mai puţin de 16 miliarde lei pentru achitarea unor suplimente la salarii pe ultimii şase ani şi penalizările de întârziere aferente.
fără imagine
Asta a ajuns statul de drept din România. Obiect al trocurilor între instituţiile sale, între politicienii care le conduc. Şi nu e prima dată, aşa se întâmplă mereu.
Acțiunile Guvernelor au ca scop maximizarea bunăstării la nivel de individ și societate. De regulă, guvernele sunt formate din partide, care au și funcția de maximizare de voturi.
Potrivit premierului ucrainean, datorită sprijinului partenerilor internaționali, Ucraina a reușit în prezent să-și stabilizeze situația economică.
fără imagine
Greu de spus, pentru că guvernul nu oferă populaţiei informaţii detaliate pe această temă. Se pot trage concluzii din informaţii disparate, puse cap la cap într-o schemă logică.
fără imagine
Legile importante promovate de guvern, cu asumarea răspunderii sau nu, sunt stopate la CCR pentru că nu respectă Constituţia României.
fără imagine
Au apărut stenograme din ultima şedinţă a Coaliţiei. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloș e disperat, nu doarme de trei nopţi.
fără imagine
Apar semnale în presă că nu este posibil ca juriştii lui Ciolacu să nu-l fi informat cu privire la gravele probleme de neconstituţionalitate pe care le are legea mamut pe care şi-a asumat răspunderea guvernul.