Noua Lege a Salarizării: Proiectul a fost publicat de Ministerul Muncii, cu grile de plată și calendarul oficial de aplicare

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat joi, 27 august, proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare.

Ministerul Muncii a publicat proiectul noii Legi a salarizării Foto: Ministerul Muncii

Actul normativ stabilește viitoarea grilă de salarizare pentru angajații din sectorul bugetar. Documentul a fost pus joi în consultare publică împreună cu anexele care reglementează salarizarea și condițiile specifice pentru principalele categorii profesionale din sistemul public.

Potrivit proiectului, se păstrează plafonul de 20% pentru sporuri, indemnizații, prime și premii, calculate la nivelul ordonatorului principal de credite. Pentru sistemul public de sănătate este prevăzut un mecanism distinct, care permite acoperirea eventualelor depășiri prin transferuri de fonduri în interiorul bugetului instituției.

Proiectul introduce o nouă grilă de salarizare bazată pe 12 grade salariale. Coeficienții pornesc de la 1,00 pentru primul grad și ajung până la 8,00 pentru gradul maxim. Salariile de bază vor fi calculate prin raportarea acestor coeficienți la valoarea de referință stabilită prin lege, la care se adaugă drepturile aferente vechimii.

Documentul reglementează și acordarea premiilor de performanță pentru angajații care obțin rezultate profesionale deosebite, participă la activități speciale sau înregistrează un volum de muncă semnificativ peste nivelul obișnuit.

O noutate este introducerea unui spor de până la 15% pentru anumite categorii de angajați din administrația publică locală. Acordarea acestuia va depinde de capacitatea administrației de a menține cheltuielile de personal în limitele stabilite raportat la veniturile proprii.

Proiectul prevede și un mecanism anual de monitorizare a impactului bugetar al salarizării. Ministerul Finanțelor va publica în fiecare an un raport privind evoluția cheltuielilor de personal și efectele financiare ale aplicării noii legi.

Anexele publicate de Ministerul Muncii stabilesc grilele și regulile de salarizare pentru toate marile categorii de angajați din sectorul public, de la educație și sănătate până la justiție, administrație, apărare și ordine publică

Publicarea proiectului are loc după ce Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a acuzat PSD că a blocat negocierile pentru noua lege a salarizării. Potrivit  ministrului, social-democrații au făcut afirmații contradictorii în timpul negocierilor, exprimându-și în întâlniri preocuparea pentru limitarea cheltuielilor, în timp ce, în opinia sa, ar fi alimentat nemulțumirile sindicatelor.  

Proiectul include coeficienții de salarizare și reglementări distincte pentru personalul din:

• învățământ și cercetare științifică;
• sănătate și asistență socială;
• cultură;
• diplomație;
• sistemul de justiție;
• apărare, ordine publică și securitate națională;
• instituții finanțate integral din venituri proprii;
• administrația publică, inclusiv funcționari publici și personal contractual.

De asemenea, Ministerul a publicat și anexa privind structura gradelor profesionale.

Actul normativ se află în consultare publică și poate suferi modificări înainte de adoptarea formei finale. 

Anexele tehnice care conțin coeficienții și regulile aplicabile fiecărui domeniu de activitate

Proiectul de lege poate fi consultat AICI:    

•  Proiect COEFICIENTI
•  Anexa I – Reglementări specifice Învățământ și Cercetare Științifică
•  Anexa II – Reglementări specifice Sănătate și Asistență socială
• Anexa III – Reglementări specifice personalului din Cultură
• Anexa IV – Reglementări specifice personalului din Diplomație
• Anexa V – Reglementări specifice personalului din sistemul justiției
• Anexa VI – Reglementări specifice personalului din sistemul de aparare, ordine publică și securitate națională
• Anexa VII – Reglementări specifice personalului din autorități si instituții publice finanțate integral din venituri proprii
• Anexa VIII cap I lit. B – Reglementări specifice funcționarilor publici
• Anexa VIII cap II lit. J si K– Reglementări specifice personalului contractual din administrația publică
• Anexa X– Structura de grade

Foto: Ministerul Muncii

În perioada următoare, documentele vor putea fi analizate și supuse dezbaterii publice înainte de parcurgerea procedurilor legislative.

Blocajul legii salarizării aprinde tensiunile

Amintim că negocierile purtate în ultimele luni între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema noii legi a salarizării unitare s-au încheiat fără un acord politic și social.  

„Negocierile pentru legea salarizării nu au eșuat, au fost eșuate. Responsabilitatea aparține PSD, care a avut timp din 2021 să pregătească acest proiect, dar a fugit de răspundere. Niciodată din 2021 nu au pus vreun proiect publicat de PSD, deci teoretic ar fi trebuit să lucreze 4 ani”, a declarat ministrul, joi dimineață, într-o intervenție la Digi24.

Pîslaru respinge acuzațiile PSD potrivit cărora proiectul ar fi fost ținut ascuns timp de trei ani și anunță că va publica astăzi, 27 august, versiunea finală a legii.

Ministrul a afirmat că social-democrații au făcut afirmații contradictorii în timpul negocierilor, exprimându-și în întâlniri preocuparea pentru limitarea cheltuielilor, în timp ce, în opinia sa, ar fi alimentat nemulțumirile sindicatelor.

„O minciună nerușinată! Azi voi publica versiunea finală, ca lumea să știe ce a respins PSD, fiind afectate atât cele 770 de milioane de euro, cât și interesul României”, a afirmat Pîslaru.

Potrivit ministrului, solicitările sindicatelor ar fi depășit cu aproximativ patru miliarde de lei posibilitățile financiare ale României în cazul educației și cu alte două miliarde de lei în cazul sănătății. Pîslaru susține că Guvernul a analizat inclusiv variante de eșalonare, însă limita pe care România și-o poate permite pentru majorarea masei salariale este de 12 miliarde de lei.

Sorin Grindeanu, liderul PSD, a lansat miercuri, 26 august, un atac la adresa premierului interimar Ilie Bolojan pe tema eșecului negocierilor, susținând că Executivul nu a reușit să elaboreze un proiect care să fie acceptat atât de partidele aflate la guvernare, cât și de partenerii sociali. 

Și premierul interimar consideră că vina este a PSD, care „a compromis, în mod iresponsabil și populist, șansa României de a încasa 770 de milioane de euro”.