Nicușor Dan ar putea dizolva Parlamentul. Un politolog explică ce urmează și cât ar costa prelungirea crizei

Președintele Nicușor Dan ar lua în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă premierul desemnat Luca Niculescu nu reușește să obțină sprijinul unei majorități parlamentare până joi, 15 octombrie, potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale. În acest scenariu, vineri ar putea fi prezentat decretul de dizolvare a Parlamentului. Analistul politic Cristian Pîrvulescu a explicat pentru „Adevărul” în ce condiții poate fi aplicată această procedură și cine ar suporta costurile prelungirii crizei politice.

Nicușor Dan ar putea lua în calcul alegerile anticipate. Foto: arhivă

Președintele Nicușor Dan ar lua în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu va obține votul de învestitură, susțin surse apropiate de Administrația Prezidențială.

La opt zile de la publicarea în Monitorul Oficial a decretului de desemnare a lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, șeful statului ar pune presiune pe partidele parlamentare pentru a ajunge la un acord care să permită formarea unui nou Guvern. În lipsa unui consens, alegerile anticipate ar putea deveni o opțiune.

Cristian Pîrvulescu: Dizolvarea Parlamentului este constituțională

Analistul politic Cristian Pîrvulescu a explicat pentru „Adevărul” că dizolvarea Parlamentului este posibilă din punct de vedere constituțional și că procedura presupune consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.

„Este pe deplin constituțional. Condițiile articolului 89 sunt deja îndeplinite, iar președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților Camerelor și a liderilor grupurilor parlamentare. Urmează apoi alegeri anticipate”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Potrivit analistului, după dizolvarea Parlamentului, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. Noul Parlament este convocat de președintele României în cel mult 20 de zile de la scrutin, iar până la întrunirea noului Legislativ, mandatul Parlamentului actual se prelungește în condițiile prevăzute de Constituție.

În această perioadă, atribuțiile Parlamentului sunt limitate, iar Guvernul al cărui mandat a încetat poate îndeplini numai actele necesare administrării treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Executiv.

„Realist, până la un guvern cu puteri depline trec patru sau cinci luni”, a avertizat Pîrvulescu.

Cine suportă costurile prelungirii crizei politice

În opinia analistului, partidele care au blocat învestirea unui Guvern riscă să suporte costurile politice ale crizei, deoarece alegătorii le-ar putea considera responsabile pentru incapacitatea de a ajunge la un compromis.

Pîrvulescu avertizează însă că situația ar putea avea și un alt efect electoral: formațiunile extremiste ar putea profita de nemulțumirea publică și de imaginea unei clase politice incapabile să asigure o guvernare stabilă.

Costurile economice ar putea fi resimțite de întreaga populație, în special dacă instabilitatea întârzie adoptarea bugetului pentru anul 2027 și complică gestionarea deficitului bugetar.

„Costul economic îl suportă toți cetățenii, prin întârzierea bugetului pe 2027, prin presiunea asupra deficitului și prin scăderea încrederii piețelor și a partenerilor europeni”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.

Cum s-a ajuns la blocajul politic și ce șanse au alegerile anticipate

Criza politică s-a adâncit după ce PSD și AUR au votat moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. Ulterior, trei tentative de formare a unui nou Executiv au eșuat: Eugen Tomac și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, iar Adrian Veștea și Siegfried Mureșan nu au obținut susținerea necesară pentru învestire.

Nici încercările lui Nicușor Dan și Sorin Grindeanu de a provoca o ruptură în PNL, prin atragerea unei facțiuni favorabile unei apropieri de PSD, nu au dus la deblocarea negocierilor.

Impasul actual a apărut după ce Sorin Grindeanu a condiționat votul PSD pentru Guvernul condus de Luca Niculescu de intrarea PNL și UDMR în coaliția de guvernare. Liderul social-democrat a respins varianta în care PSD ar susține singur Executivul, argumentând că partidul ar intra astfel „într-o zonă de vulnerabilitate”.

În schimb, liderii PNL și UDMR au anunțat că sunt dispuși să voteze învestirea Guvernului, fără să intre însă într-o coaliție guvernamentală cu PSD.

Luca Niculescu a anunțat că va transmite Parlamentului, joi, 15 octombrie, lista miniștrilor și programul de guvernare. PSD urmează să decidă miercuri dacă va susține sau nu noul Executiv, iar rezultatul votului ar putea influența evoluția crizei politice.

În privința alegerilor anticipate, AUR, PNL și USR s-au pronunțat în favoarea acestei variante. Liderii PSD au declarat că nu și-o doresc, dar că o iau în calcul și se pregătesc pentru acest scenariu.

Deși eșecurile succesive ale negocierilor au alimentat discuțiile despre anticipate, declanșarea lor depinde de îndeplinirea condițiilor constituționale. Articolul 89 din Constituție nu cere doar eșecul formării a două guverne, ci respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură și trecerea a 60 de zile de la prima solicitare fără acordarea votului de încredere. Aceste condiții trebuie verificate separat înainte de a concluziona că Parlamentul poate fi dizolvat.

Ce spune Constituția despre dizolvarea Parlamentului

Posibilitatea dizolvării Parlamentului este reglementată de articolul 89 din Constituția României. Președintele nu poate lua această decizie în mod discreționar, ci numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legea fundamentală.

Potrivit alineatului (1), președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Alineatul (2) prevede că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an. În plus, dizolvarea nu este permisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Cât ar putea dura până la instalarea unui nou Guvern

Constituția stabilește, la articolul 63, că alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului. Noul Legislativ se întrunește la convocarea președintelui în cel mult 20 de zile de la alegeri.

În perioada de tranziție, Parlamentul existent își prelungește mandatul până la întrunirea legală a noului Legislativ, însă nu poate adopta, modifica sau abroga legi organice și nu poate revizui Constituția. Guvernul al cărui mandat a încetat continuă să administreze treburile publice, cu atribuțiile limitate prevăzute de articolul 110 alineatul (4).

Aceste etape explică de ce organizarea alegerilor anticipate nu ar duce automat la instalarea rapidă a unui nou Guvern. După scrutin, partidele trebuie să negocieze formarea unei majorități, iar noul Executiv trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului.