FMI anunță sfârșitul banilor ieftini. România trebuie să reducă deficitul cu o economie aproape blocată

România trebuie să reducă deficitul bugetar într-un moment în care economia crește foarte lent, datoria publică îşi continuă ascensiunea, iar costurile de finanțare rămân ridicate. În paralel, statul trebuie să aloce mai mulți bani pentru apărare și să continue investițiile. Situația României se înscrie într-o problemă mai largă asupra căreia avertizează Fondul Monetar Internațional: guvernele nu se mai pot baza pe creșterea economică și pe bani ieftini pentru a ține sub control datoria.

Kristalina Georgieva cere guvernelor să taie din cheltuieli Foto: arhivă

Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va scădea de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. În același timp, economia este estimată să crească cu numai 0,1% în 2026, după o creștere de 0,7% în 2025. Pentru 2027, prognoza indică o creștere de 2,3%.

Reducerea deficitului are loc, prin urmare, într-o perioadă în care economia nu oferă un ritm suficient de mare de creștere pentru a susține o majorare rapidă a veniturilor bugetare.

Datoria publică este estimată să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 63,4% în 2027. Statul trebuie să se împrumute în continuare pentru finanțarea deficitului și să refinanțeze datoria care ajunge la scadență.

Dobânzile apasă tot mai mult asupra finanțelor publice

Creșterea costului finanțării este importantă deoarece datoria publică nu este refinanțată integral într-un singur moment. Obligațiunile care ajung la maturitate sunt înlocuite cu noi împrumuturi, iar acestea pot avea un cost mai mare dacă dobânzile și randamentele de pe piață sunt mai ridicate.

În timp, refinanțarea unei părți tot mai mari a datoriei la costuri mai mari duce la creșterea cheltuielilor cu dobânzile. Banii alocați pentru plata datoriei nu mai pot fi utilizați pentru alte categorii de cheltuieli.

Pentru România, această problemă se suprapune peste necesitatea reducerii deficitului bugetar. Cu cât costul datoriei este mai mare, cu atât o parte mai mare din veniturile statului este necesară pentru serviciul datoriei, după cum au avertizat în numeroase rânduri economiştii

România trebuie să reducă deficitul și să majoreze anumite cheltuieli

Pe de altă parte, în timp ce deficitul trebuie redus, România trebuie să finanțeze domenii în care cheltuielile sunt în creștere.

Cheltuielile pentru apărare sunt estimate să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% în 2027. În paralel, statul trebuie să continue investițiile publice, inclusiv proiectele finanțate prin fonduri europene.

La acestea se adaugă cheltuielile pentru pensii, sănătate și alte servicii publice.

În aceste condiții, reducerea deficitului presupune ca veniturile și cheltuielile bugetare să fie ajustate într-un moment în care unele categorii de cheltuieli cresc, iar economia are un ritm redus de creștere.

Europa are aceeași problemă, dar la o scară mai mare

Presiunea asupra finanțelor publice este prezentă în întreaga Europă.

O analiză a FMI estimează că îmbătrânirea populației, cheltuielile pentru apărare și tranziția climatică ar putea adăuga până în 2040 presiuni de aproximativ 4,5% din PIB asupra cheltuielilor publice în economiile europene dezvoltate și de aproximativ 5,5% în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.

FMI estimează că, fără măsuri suplimentare, media simplă a datoriei publice a statelor membre ale Uniunii Europene ar putea depăși 130% din PIB până în 2040.

Statele europene trebuie să finanțeze astfel simultan pensii și sănătate, apărare, energie și investiții, în timp ce încearcă să limiteze creșterea datoriei.

Cheltuielile pentru apărare au devenit una dintre cele mai importante noi presiuni asupra bugetelor europene. În zona euro, BCE estimează că majorarea cheltuielilor pentru apărare deja inclusă în proiecțiile sale reprezintă aproximativ 1,5% din PIB cumulat în perioada 2025-2028. Aproximativ 71% din această creștere este asociată investițiilor.

Pentru zona euro, FMI estimează o creștere economică de 0,9% în 2026 și 1,2% în 2027.

România depinde mai mult de investițiile finanțate din fonduri europene

În cazul României, investițiile finanțate din fonduri europene au o importanță mai mare într-o perioadă în care bugetul național are un spațiu limitat.

Comisia Europeană estimează că investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete vor contribui la compensarea unei părți din slăbirea cererii interne.

Fondurile europene permit finanțarea unor proiecte de infrastructură, energie și digitalizare fără ca întreaga valoare a acestora să fie suportată din bugetul național. În același timp, proiectele presupun capacitate administrativă, cofinanțare și respectarea termenelor de implementare.

Costul finanțării se transmite și către economie

Dobânzile mai ridicate nu afectează doar statul. Companiile care se împrumută pentru investiții sau pentru capital de lucru se confruntă cu un cost mai mare al finanțării.

Pentru firmele care trebuie să refinanțeze credite existente, nivelul dobânzilor de la momentul refinanțării poate avea un impact direct asupra costurilor financiare.

Suplimentar, prețurile energiei influențează costurile de producție, iar investițiile publice europene se concentrează tot mai mult pe apărare, energie, infrastructură, securitate și tehnologii avansate.

Ce spune FMI despre noul mediu fiscal

În acest context, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a transmis că guvernele nu se mai pot baza pe creșterea economică pentru a-și rezolva problemele fiscale.

Georgieva a cerut economiilor dezvoltate cu datorii ridicate să adopte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu și a spus că „spațiul fiscal trebuie refăcut”.

Datoria publică globală se apropie de niveluri comparabile cu cele de după Al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030, potrivit FMI.

Costul datoriei a crescut, de asemenea. Plățile globale cu dobânzile au urcat în ultimii trei ani de la aproximativ 2% la aproape 3% din PIB. Randamentele obligațiunilor pe zece ani din Statele Unite, Germania și Japonia sunt la niveluri ridicate față de ultimii ani.

Georgieva a spus că perioada în care guvernele puteau conta pe bani ieftini și pe creștere economică pentru a ține sub control datoria s-a încheiat.

FMI consideră că statele cu datorii ridicate trebuie să își consolideze finanțele publice, să eficientizeze cheltuielile și să adopte măsuri care să susțină productivitatea și creșterea economică.

În același timp, FMI avertizează că guvernele trebuie să facă față unor presiuni suplimentare. Prețul petrolului este în jur de 100 de dolari pe baril, peste nivelul de 89 de dolari utilizat în prognozele FMI din iulie, iar prețurile ridicate ale energiei pot persista chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu s-ar încheia.

Georgieva a susținut și o orientare monetară prudentă și mai restrictivă în multe țări, considerând justificate majorările recente de dobândă ale Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene și Băncii Japoniei.

FMI vede în același timp inteligența artificială ca pe un posibil motor important de creștere. Implementată eficient, aceasta ar putea majora creșterea economică globală cu până la 0,5 puncte procentuale pe an. Investițiile masive în centre de date, energie și infrastructură tehnologică generează însă presiuni suplimentare asupra cererii, iar o eventuală dezamăgire privind randamentele investițiilor în AI ar putea produce un șoc economic și financiar.

Pentru România, problema fiscală se suprapune astfel peste un mediu în care finanțarea este mai scumpă, economia crește lent, iar statul trebuie să găsească resurse pentru investiții și apărare în timp ce reduce deficitul. 

România, pe locul 38 din punct de vedere al datoriei publice, cu 61% din PIB

În tabelul de mai jos, țările sunt ordonate după mărimea datoriei publice, fără a ține cont de celelalte dimensiuni ale datoriilor populației și companiilor. În acest clasament, România se află pe locul 38 din cele 74 de țări analizate.

Foto: arhivă

Foto: arhivă

Foto: arhivă

Foto: arhivă

Monitorul Global al Datoriilor urmărește gradul de îndatorare pe sectoare pe principalele piețe mature și emergente, oferind o comparație unică, comparativă, între țări. Publicat trimestrial, Monitorul oferă o imagine de ansamblu asupra tendințelor cheie, utilizând o varietate de surse de date internaționale și naționale. Analizând diferite aspecte ale dinamicii datoriei pe piețele emergente, Monitorul oferă o defalcare valutară a datoriei sectoriale, profiluri de răscumpărare a obligațiunilor și a împrumuturilor sindicalizate și structura proprietății străine a obligațiunilor guvernamentale în monedă locală.