pib - ultimele știri

La sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 2024, ponderea datoriei publice în PIB era în zona euro de 88,2% și de 81,6% în UE, procente neschimbate față de sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2024.

Estimările privind creșterea salariului mediu brut sunt optimiste pentru acest an, în ciuda măsurilor de înghețare a salariilor bugetarilor. Comisia de specialitate prognozează și o creștere a PIB-ului, mult mai mare decât al UE.

Creșterea datoriei publice a Italiei a atins un nou maxim istoric, după ce a trecut de 3.000 de miliarde de euro, a anunțat Banca centrală a țării, scrie Agerpres.

Cancelarul german Olaf Scholz a respins luni, 13 ianuarie, cererea preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, ca Germania şi alţi aliaţi din NATO să aloce cel puţin 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, transmite dpa.

Produsul intern brut a stagnat în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, comparativ cu trimestrul anterior, IMM-urile considerând că măsurile de austeritate vor scădea PIB-ul în viitorul apropiat.

După ce Trump a afirmat că țările din NATO ar trebui să contribuie cu 5% din PIB pentru apărare Olaf Scholz a răspuns că „sunt mulți bani” pentru bugetul german

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în octombrie 2024, până la 931,186 miliarde lei, de la 916,758 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor Ministerului Finanţelor (MF).

O analiză a rectorului Universității „Al. I. Cuza” Iași, profesorul de economie Liviu Maha, arată că situația economică actuală este una mult mai gravă.

Banca Mondială a crescut prognoza PIB-ului Chinei pentru 2024 și 2025, deși a doua cea mai mare economie a lumii a avut probleme anul acesta.

Fondul Monetar Internațional a anunțat că economia mondială a avut un an în forță, PIB-ul global crescând cu 3,2%, însă au existat diferențe mari de performanță de la o economie la alta.

Aderarea României la spaţiul Schengen poate genera o creştere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, cu beneficii ce se vor resimti pe parcursul următorilor 10 ani, arată un comunciat al asociaţiei patronale RESTO Constanţa.

Raportul privind salarizarea din sectorul public prezentat joi de Blocul Național Sindical arată că România alocă salariilor b ugetarilor același procent din PIB ca și celelalte state UE, doar că la noi colectarea nu este la fel de eficientă.

Potrivit datelor Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește banii alocați pentru îngrijirea sănătăţii populației. În anul 2022, în timp ce media cheltuielilor pe cap de locuitor la nivel european a fost de 3.600 de euro, în România s-au alocat doar 858 de euro

Economia României a stagnat în trimestrul trei, iar datele nu arată deloc bine nici pentru anul viitor, consideră consultantul economic Adrian Negrescu.

Datoria României a ajuns în august la 52,7% din PIB, cea mai mare parte a sumei fiind obținută de stat prin împrumuturi de la populație, prin intermediul titlurilor de stat.

Economia zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul al treilea, graţie rezistenţei surprinzătoare a economiei germane, care a evitat intrarea într-o recesiune tehnică.

Fenomenele meteo extreme devin tot mai frecvente și acaparează multe țări, efectele asupra economiei fiind devastatoare, în special în statele care își bazează PIB-ul pe activitatea agricolă.

Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României (PFTM), care va fi prezentat în zilele următoare Comisiei Europene a fost analkizat miercuri în cadrul Consiliului Naţional Tripartit.

Economia României ar putea să se dubleze în următorii 10 ani, iar PIB-ul să ajungă la valoarea de 700 miliarde de euro, cu un ritm mediu de creștere de 3.0 – 3,5% pe an și o inflație medie similară.

Agricultura a suferit din cauza secetei, serviciile au probleme, mai ales turismul și IT-ul, construcțiile au scăzut. Rezultatul: creșterea economică redusă la jumătate, conform unei analize.

BERD a înrăutăţit semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024, argumentând printre altele că nflaţia s-a dovedit a fi constantă, în urma majorărilor salariilor şi pensiilor.

Planul de reducere a deficitului bugetar în următorii șapte ani poate reprezenta șansa României de a asigura predictibilitatea fiscală necesară unei dezvoltări sustenabile pe termen lung.

Unul dintre cele mai dinamice sectoare în ultimii ani, cu rezultate spectaculoase în bugetul naţional, a avut zero contribuţie la creşterea PIB în S1 din 2024.

Creșterea economică din acest an va fi determinată de consumul gospodăriilor populației,, în contextul majorării veniturilor, estimează BNR în minuta ședinței de politică monetară.

România nu va intra în recesiune, dat fiind că PIB a crescut cu 0,1% în trimestrul II, comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul semestru s-a majorat cu 0,7% faţă de perioada similară din 2023.

Un raport recent al CIA susține că România ar fi peste Elveția la paritatea puterii de cumpărare, în timp ce cifrele Eurostat arată că românii sunt cei mai săraci europeni. Economistul Radu Crăciun explică, pentru „Adevărul”, care e adevărata față a României.

Un nou plan pentru reducerea cheltuielilor fiscale va fi prezentat pe data de 1 septembrie, potrivit premierului Marcel Ciolacu. El susține că acest plan nu ar urma să conțină majorări de TVA sau creșterea contribuțiilor sociale.

Statele Unite își mențin poziția de lider în topul celor mai mari economii ale anului 2024, urmată de China. Pe de altă parte, Rusia nici măcar nu se află pe listă, potrivit Vanguard.

O sumă de aproximativ 1.882 miliarde de euro a fost cheltuită, în anul 2021, pentru plata pensiilor în ţările membre ale Uniunii Europene, sau 12,9% din Produsul Intern Brut al UE, conform Eurostat.

Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro şi Uniunii Europene a înregistrat un avans de 0,3%, în primul trimestru din 2024, comparativ cu trimestrul patru din 2023, arată datele publicate de Eurostat.

Economia Turciei a avut la începutul anului un avans mai rapid decât al Chinei, raportând unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere din lume.

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 miliarde de lei, adică 3,24% din Produl Intern Brut.

Economia zonei euro va înregistra anul acesta un ritm de creştere mai rapid decât se previziona anterior, pe fondul evoluţiilor mai bune ale celor mai mari state membre, transmite Bloomberg.

Sectorul IT din România înseamnă 8% din Produsul Intern Brut (PIB), fiind una dintre industriile cu cea mai mare valoare adăugată din ţara noastră, a declarat, miercuri, ministrul Cercetării.

Cheltuielile pentru apărare vor crește structural în întreaga lume, odată cu noua normalitate a tensiunilor geopolitice și cu sfârșitul dividendelor de pace de mai multe decenii.

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în februarie 2024, până la 841,292 miliarde lei, de la 801,687 miliarde de lei în luna precedentă.

PIB-ul României crește de la an la an, așa cum crește și economia. Și totuși, aceste cifre nu se reflectă în nivelul de trai al românilor. Un cunoscut economist român explică de ce se întâmplă așa și ce soluții există

Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei.

Creşterea economiei americane a încetinit până la 1,6% în ritm anual în primul trimestru din 2024, comparativ cu un avans de 3,4% înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor din Polonia și România s-a dublat în ultimele două decenii, arată o analiză Erste Group Research.

O nouă analiză relevă faptul că există disparități uriașe între țările europene în ceea ce privește ponderea veniturilor salariale în PIB.

China a raportat o creștere economică mai rapidă decât se aștepta în primul trimestru - împreună cu unele cifre care sugerează că lucrurile se vor înrăutăți în restul anului.

Contribuţia totală a turismului la economia Greciei în 2023 este estimată între 62,8 şi 75,6 miliarde de euro sau 28,5% - 34,3% din PIB, conform unui studiu al Confederaţiei Turistice Elene.

Comisia Europeană are estimări pentru 2024 ce duc deficitul României la peste 6,5% din PIB, în timp ce Consiliul Fiscal consideră că acesta va fi în jur de 6,4% din PIB.

Italia nu se aşteaptă ca datoria sa să depăşească 140% din PIB anul acesta, în pofida cheltuielilor peste estimări cu subvenţiile acordate pentru renovarea locuinţelor.

Conform previziunilor Comisiei Europene, economia Poloniei va crește anul acesta de aproape de două ori mai repede decât media UE.

Deficitul bugetar a urcat la 28,99 miliarde de lei după primele două luni ale anului, reprezentând 1,67% din PIB, în creştere de 1,7 ori comparativ cu un sold negativ de 17,04 miliarde lei.

Economia germană stagnează de mai bine de doi ani și practic traversează cea mai slabă perioadă economică din ultimii 15 ani, fapt ce va afecta și România.

Deficitul în România ar putea urca anul acesta la 7% din PIB, iar, noi, la Comisia Europeană suntem foarte îngrijoraţi de situaţia fiscală din România, a declarat, miercuri, Declan Costello.

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în decembrie 2023, la 782,166 miliarde lei, faţă de 769,907 miliarde de lei în luna precedentă.

Un cunoscut economist susține că statul român dă cu piciorul unor sume colosale, deși ar avea atuurile necesare să se dezvolte rapid. Asta în timp ce România e a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană

Economia Bulgariei a înregistrat anul trecut o creştere modestă, de 1,8%, o încetinire semnificativă faţă de avansul de 3,9% din 2022, transmite Novinite.

PIB-ul Zonei euro şi UE a stagnat, în ultimul trimestru din 2023, comparativ cu precedentul, însă România se numără printre ţările cu cea mai puternică contracţie a economiei, potrivit Eurostat.

România ar putea înregistra anul acesta o creştere economică de 3%, dar riscăm să ajungem cu deficitul bugetar, dacă nu suntem atenţi, către 7%, a declarat, joi, Daniel Dăianu.

Turcia, o economie de 1.100 miliarde de dolari, a crescut mai rapid decât se estima, evitând o contracţie în trimestrele în care Banca Centrală a majorat semnificativ dobânzile.

Deficitul bugetului consolidat a fost de 0,45% din PIB în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu 0,25% din PIB în prima lună a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Principalele riscuri care pot afecta economia în următorii doi ani sunt eventuale conflicte armate între state, dezinformarea și atacurile cibernetice, potrivit CFA România.

Consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB şi îşi va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creşterilor substanţiale de salarii.

România ar putea avea nevoie de încă 7 ani pentru a-și reduce deficitul bugetar până la ținta stabilită de normele Uniunii Europene, susține Marcel Boloș.

România a lansat prima sa emisiune de obligaţiuni verzi, o măsură care era aşteptată de mult şi vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creştere pentru obligaţiunile verzi.