Avertisment dur de la FMI: Datoria mondială se apropie de un nivel record. Zeci de miliarde de lei se duc anual pe dobânzi

Datoria publică mondială se apropie de nivelurile atinse în perioada de după Al Doilea Război Mondial, iar Fondul Monetar Internațional avertizează că ar putea ajunge la 100% din PIB la nivel global înainte de 2030. România nu face excepție de la această tendință, datoria publică urmând să depășească 60% din PIB în acest an, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

FMI cere guvernelor să adopte politici fiscale credibile. Foto: Shutterstock

FMI arată în cel mai recent Fiscal Monitor că datoria publică mondială a urcat la aproape 94% din PIB în 2025 și este proiectată să atingă 100% în 2029. Nivelul ar fi comparabil cu cel înregistrat după Al Doilea Război Mondial. Instituția avertizează că presiunile asupra bugetelor sunt alimentate de cheltuieli tot mai mari pentru protecție socială, apărare și investiții strategice, dar și de creșterea costurilor cu dobânzile, potrivit TVR Info.

În acest context, FMI cere guvernelor să adopte politici fiscale credibile și să acționeze înainte ca povara datoriei să devină și mai dificil de gestionat. Costurile de finanțare sunt deja mai ridicate decât în perioada de dinaintea pandemiei, ceea ce face ca refinanțarea datoriilor existente să fie mai scumpă.

România a trecut de pragul de 60%

Pentru România, Comisia Europeană estimează că datoria administrației publice va ajunge la 61,6% din PIB la finalul lui 2026, după 59,3% în 2025. Pentru 2027, Bruxelles-ul anticipează o creștere până la 63,4% din PIB. Evoluția este pusă în principal pe seama deficitelor primare ridicate și a cheltuielilor cu dobânzile.

Într-un scenariu în care politicile fiscale ar rămâne apropiate de cele istorice, Comisia Europeană avertizează că datoria României ar putea depăși 90% din PIB în 2036.

Creșterea datoriei înseamnă și o presiune tot mai mare asupra bugetului pentru plata dobânzilor. Pe măsură ce statul se împrumută la costuri mai ridicate, o parte tot mai importantă din veniturile publice este direcționată către serviciul datoriei, în locul altor cheltuieli.

Situația este complicată și de contextul internațional. FMI avertizează că șocurile energetice și geopolitice pot menține presiunile inflaționiste și pot înăspri condițiile de finanțare. Într-un scenariu sever, datoria publică globală ar putea depăși 120% din PIB în următorii ani.

Se anunță o iarnă economică grea, cu scumpiri, dobânzi în creștere și presiuni inflaționiste

Un vechi coșmar energetic revine în actualitate pe continentul european, care intră în sezonul de iarnă cu incertitudinea bătând din nou la ușă. Turbulențele geopolitice de pe piețele internaționale de combustibili, prețurile ridicate la gaze naturale și petrol, precum și tabloul instabil privind securitatea aprovizionării readuc în prim-plan o întrebare pe care Uniunea Europeană ar fi vrut să o lase în urmă: cât de rapid poate avansa tranziția verde atunci când siguranța aprovizionării și costul electricității pun presiune tot mai mare pe gospodării și companii?