fmi - ultimele știri
Reprezentanții FMI se pregătesc să vină la București, iar contextul e unul cel puțin delicat. Economiștii chestionați de „Adevărul” avertizează că economia și-a redus creșterea, iar scenariul în care vom intra anul viitor în recesiune pare să capete contur. Paradoxal, FMI ar putea face mai mult rău.
Inteligența Artificială ar putea transforma o recesiune obișnuită într-o criză economică profundă și prelungită, avertizează oficialii FMI.
Sudanul de Sud dorește să obțină o finanțare de 250 de milioane de dolari de la FMI pentru a ajuta națiunea să facă față provocărilor legate de balanța de plăți și să stimuleze creșterea economică.
Germania se confruntă cu presiuni pentru creşterea cheltuielilor, iar Guvernul ar trebui să ia în considerare atenuarea "frânei datoriilor", se arată într-un raport al FMI.
Gita Gopinath, prim director general adjunct al Fondului Monetar Internațional, a declarat că „în ciuda riscurilor geopolitice crescute, dolarul american domină în continuare”.
La aproape patru decenii de la colapsul URSS, standardele de viaţă din ţările care au ieşit de pe orbită pentru a se alătura UE urmează să le devanseze pe cele din sudul blocului comunitar.
Evoluţia slabă a economiei germane provoacă îngrijorări în ţările vecine, unii economiști cerând Berlinului să reformeze cea mai mare economie a zonei euro pentru a împiedica răspândirea problemelor.
Ministrul Finanțelor a declarat că România are nevoie de sprijinul partenerilor internaționali pentru ca toate oportunitățile pe care le avem prin PNRR și Politica de coeziune să fie valorificate.
Italia şi Franţa ar trebui să reducă cheltuielile mai rapid, pentru a ţine datoriile publice sub control, iar Germania să aloce fonduri mai mari pentru a-şi relansa creşterea economică, recomandă FMI.
Economia globală a demonstrat o rezilienţă neobişnuită, în pofida pandemiei şi a conflictelor armate care au avut loc în ultimii ani, iar imigraţia a fost o parte importantă a acestei rezilienţe.
România este un exemplu pentru țările din regiunea Europei de Est în ceea ce ține de utilizarea instrumentelor pentru dezvoltare, susțin oficialii Băncii Mondiale, în discuțiile cu Marcel Boloș.
FMI: Economia mondială va creşte cu 3,2% până în 2025 însă riscurile provocate de inflaţie se menţin
Economia mondială ar urma să înregistreze încă un an de creştere lentă, dar constantă, pe fondul avansului SUA, al dificultăţilor provocate de inflaţia ridicată şi al efectelor cauzate de războaie.
Statele Unite speră că vor putea folosi reuniunile de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale să facă posibil, împreună cu ţările partenere, proiectul de a utiliza activele blocate ale Rusiei pentru sprijinirea Ucrainei şi reconstrucţia sa, potrivit unui responsabil al Trezoreriei
Consiliul de administraţie al FMI a anunţat că directorul său general, Kristalina Georgieva, a fost desemnată, „prin consens”, să rămână în fruntea instituţiei pentru un al doilea mandat de cinci ani.
Inflaţia încetineşte mai repede decât se preconiza dar nu este încă învinsă, a declarat joi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva.
Săptămâna trecută, FMI a comunicat că mai mulți de membri ai Board-ului vor revizuirea politicilor privind suprataxele, respectiv taxele percepute statelor ce se împrumută mai mult decât cota alocată.
Şocurile interne din G20, principalele economii emergente, au un impact din ce în ce mai mare asupra creşterii economice din ţările bogate, potrivit unui raport publicat marţi de FMI.
Cu un pachet cuprinzător de reforme pro-piaţă, creşterea economiei chineze ar putea fi considerabil mai rapidă decât în scenariul de bază (status-quo), a afirmat duminică directorul general al FMI.
Băncile centrale se confruntă cu presiuni politice în creştere pentru a reduce dobânzile, în timpul unui an electoral major, dar responsabilii trebuie să-şi menţină independenţa.
Jean-Francois Dauphin, şeful misiunii FMI în Bulgaria, şi-a exprimat încrederea că aderarea ţării la zona euro până în 2025 este un obiectiv realist, transmite Novinite.
Este necesară ca înăsprirea politicii monetare de către băncile centrale din Europa Centrală și de Est să fie menținută mai mult decât o face BCE, susține şeful Departamentului European al FMI.
Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene o sprijină pe Kristalina Georgieva pentru al doilea mandat în fruntea Fondului Monetar Internaţional (FMI).
fără imagine
Am avut dreptate când spuneam că avem un buget nefuncţional. Încasările au fost supraevaluate, iar cheltuielile subevaluate.
Oficialii FMI şi ai Guvernului ucrainean au ajuns joi la un acord la nivel de staff cu privire la politicile economice, ceea ce deschide calea pentru eliberarea unei tranşe de 880 milioane de dolari.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat marţi că a lansat în mod oficial un nou fond fiduciar pentru a sprijini reformele economice şi financiare din Ucraina, în următorii cinci ani.
Kristalina Georgieva a dat asigurări că FMI va continua să ofere consultanță și asistență tehnică Autorității Palestiniene.
Șefa FMI, Kristalina Georgieva, s-a arătat încrezătoare în privinţa perspectivelor economice, în pofida incertitudinilor provocate de război şi contextul geopolitic.
Autorităţile ucrainene lucrează la un plan, care include creşterea emisiunilor locale de obligaţiuni, majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli, pentru a acoperi gaura din buget.
În urma discuțiilor purtate cu oficialii români, FMI a făcut o serie de recomandări Guvernului României pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv introducerea unei taxe pe carbon.
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, joi, în cadrul întrevederii cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) că Executivul susține investițiile masive din fonduri naționale și europene, ca una dintre soluțiile importante pentru menținerea stabilității macroeconomice.
În urma întâlnirii cu oficialii români, care a avut loc la București, FMI estimează un deficit de peste 6% din cauza costurilor fiscale ale noii legi a pensiilor.
FMI şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere pentru economia mondială, anticipând o evoluţie mai bună a economiei americane şi a mai multor state importante economii emergente, precum China şi India.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, va veni la Bucureşti în 29 ianuarie, la aproximativ patru luni după precedenta vizită, potrivit unei informări de presă.
FMI vrea redirecționarea subvențiilor pe combustibilii fosili spre combaterea schimbărilor climatice
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a spus miercuri că ţările trebuie să redirecţioneze subvenţiile dinspre combustibilii fosili spre combaterea schimbărilor climatice.
Aşteptările pieţelor privind reducerile de dobânzi sunt puţin premature, deoarece lupta contra inflaţiei nu s-a încheiat încă, a afirmat Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al FMI.
Aproximativ 40% din piaţa globală a forţei de muncă este expusă la revoluției Inteligenței Artificiale, consideră FMI, avertizând că guvernele trebuie să ia măsuri de protecție socială.
2024 va fi unul complicat, deoarece tensiunile geopolitice sunt mari și, cum vom avea alegeri în toată lumea, acest lucru va aduce multe incertitudini pe piețele financiare.
Responsabilii Fondului Monetar Internațional (FMI) se arată îngrijorați de modul în care Parlamentul de la Chișinău l-a demis pe șeful Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, subliniind că ,,audierile și luarea deciziei au avut loc foarte rapid”, reacția fiind oferită după numirea Ancăi Dragu.
fără imagine
Bugetul pe 2024, momentul adevărului pentru guvernul Ciolacu. Toată șefimea de la Finanţe, de la PSD şi PNL este convocată în acest weekend pentru definitivarea bugetului pe anul viitor.
Volumul asistenței se ridică la circa 95 de milioane de dolari, a declarat reprezentanța Fondului la Chișinău.
Noul proiect de lege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung, dar ar genera costuri fiscale inițiale care periclitează eforturile de reducere a deficitului bugetar.
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a cerut ţărilor să facă mai multe eforturi proactive pentru dezvoltarea monedelor digitale bancare centrale.
Economia României a încetinit brusc în ultimul trimestru, deși până la acest moment, datele păreau optimiste.
BCE şi alţi factori de decizie din Europa trebuie să menţină dobânzile la actualul nivel până când se asigură că inflaţia este sub control, în pofida creşterii reduse, se arată într-un raport al FMI.
FMI: Creşterea salariului minim în Europa Centrală sporeşte riscurile inflaţioniste și de concediere
Creșterea salariilor minime planificate anul viitor în Europa Centrală sporește riscul unei inflaţii sau a pierderii de locuri de muncă, pe fondul creşterii relativ slabe a productivităţii în regiune.
Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit estimările privind creşterea în 2023 şi 2024 a Chinei, a doua economie mondială, în urma redresării "solide" după pandemie.
Fondul Monetar Internaţional este îngrijorat în legătură cu pierderea tragică de vieţi în conflictul din Orientul Mijlociu, cu distrugerile şi reducerea activităţii economice.
Dezacordurile privind limbajul referitor la invazia Rusiei în Ucraina au împiedicat publicarea unei declarații comune în cadrul reuniunii anuale a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale.
Șeful băncii centrale a Germaniei a recunoscut la CNBC că economia țării „nu arată prea bine în acest an”, dar a încercat să combată teoria potrivit căreia ar fi „bolnavul Europei”.
Datoria globală va crește din cauza presiunilor din partea SUA și China, iar tendinţa se va menţine pe termen mediu, cu o creştere anuală de un punct din PIB-ul mondial, a avertizat, miercuri, FMI.
Numărul de contribuabili administrați de către DGAMC s-a majorat extrem de mult în ultimii 20 ani. La început existau 446 de contribuabili încadrați iar, în prezent, numărul acestora depășește 3200.
FMI a anunțat că estimările cu privire la creșterea economică din China și din zona euro s-au înrăutățit, iar avansul economiei mondiale rămâne scăzut și inegal.
Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică a României în acest a de la 2,4% în aprilie la 2,2%.
Premierul se arată convins, după întâlnirea cu delegația FMI, că în România nu va mai fi nevoie de noi taxe. Ciolacu a subliniat că „am anunțat suficient apocalipsa ca să o mai anunțăm în continuare”.
Șeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a explicat faptul că țara noastră nu are nevoie de susținerea financiară a FMI, iar creșterea economică nu ar trebui să implice o majorare de TVA.
Pachetul fiscal adoptat recent este un prim pas important pentru reducerea deficitului, dar este nevoie și de alte reforme fiscale ambițioase, a apreciat FMI, în urma discuțiilor cu oficialii români.
Premierul a avut, miercuri, o întâlnire cu delegația Fondului Monetar Internațional, aflată în România pentru misiunea anuală de evaluare. Marcel Ciolacu a punctat în timpul întâlnirii că Executivului susține cu prioritate proiectele din transporturi, sănătate și educație.