Criptomonedele și noile riscuri în combaterea spălării banilor. Amenzi de peste 4 miliarde de dolari în 2025. Cum se pregătește România pentru noile reguli UE

Lupta împotriva spălării banilor intră într-o nouă etapă în Uniunea Europeană şi se concentrează tot mai mult pe tranzacţiile cu criptpmonede. România a început adaptarea legislației la noile reguli din UE.

Tranzacţiile cu criptomonede, tot mai atent supravegheate. Foto: arhivă

În ultimii ani, spălarea banilor s-a îndepărtat tot mai mult demetoda clasică a banilor cash plimbați prin conturi și firme paravan. O parte tot mai importantă a riscurilor apare în zona activelor digitale, iar autoritățile europene pregătesc reguli mai stricte pentru instituțiile financiare și pentru companiile expuse acestui fenomen.

Într-un comunicat transmis pe 14 septembrie, ICAP CRIF arată că amenzile aplicate la nivel mondial pentru încălcări legate de combaterea spălării banilor au depășit 4 miliarde de dolari în 2025. Băncile au suportat aproximativ 56% din această sumă, în timp ce autoritățile și-au intensificat atenția asupra tranzacțiilor cu active digitale.

Sancțiunile aplicate companiilor care activează în zona criptomonedelor și a activelor digitale au crescut cu 56% față de anul anterior și au trecut de pragul de un miliard de dolari.

Evoluția arată cât de mult s-a schimbat profilul riscurilor urmărite de autorități, într-un sistem financiar în care tranzacțiile și relațiile comerciale se desfășoară tot mai mult online, notează sursa citată.

ICAP este o companie parte a grupului CRIF, care furnizează servicii de informații de afaceri, evaluare a riscului de credit, rating, analiză de date și soluții de conformitate pentru organizații din Europa de Sud-Est.

În acelaşi timp, procedurile prin care instituțiile verifică identitatea și profilul clienților au devenit mai stricte. Printre acestea se numără „Cunoaște-ți clientul” (KYC) și Customer Due Diligence (CDD), prin care sunt evaluate identitatea, activitatea și nivelul de risc asociat unei persoane sau unei companii.

O atenție specială este acordată Persoanelor Expuse Politic (PEP). În această categorie intră persoane cărora le-a fost încredințată o funcție publică importantă și care sunt considerate mai expuse unor riscuri precum corupția, mita sau spălarea banilor. Adică politicieni, șefi de stat, miniștri, judecători și militari de rang înalt, dar și persoane aflate în conducerea unor companii de stat, a unor bănci centrale sau a unor organizații internaționale.

În anumite condiții, verificările se extind și la membrii apropiați ai familiei și la asociații de afaceri sau personali ai acestora.

Pentru instituțiile financiare, acest lucru înseamnă proceduri mai complexe de verificare și monitorizare, în special atunci când există indicatori care pot ridica nivelul de risc al unui client.

Listă provizorie cu entităţile care ar putea intra sub supraveghere

Unul dintre cele mai importante elemente ale noului sistem european este Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA), creată pentru a consolida supravegherea entităților obligate care prezintă un risc ridicat în ceea ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Potrivit informațiilor prezentate de ICAP CRIF, AMLA urmează să publice până la sfârșitul lunii septembrie prima listă provizorie a entităților care ar putea intra sub supraveghere directă. Lista finală, care va cuprinde aproximativ 40 de entități, ar urma să fie comunicată până la sfârșitul anului 2027.

În acest moment nu există o listă publică a băncilor românești sau a altor entități din România selectate pentru supraveghere directă de către AMLA. De altfel, procesul de selecție nu vizează doar România, ci toate statele membre.

AMLA va lua în calcul mai multe criterii. Printre acestea se numără desfășurarea activității unei instituții de credit sau financiare în cel puțin șase state membre, existența a peste 20.000 de clienți rezidenți ori realizarea unor tranzacții anuale totale ale clienților de peste 50 de milioane de euro.

Ce face România

Termenul pentru transpunerea în legislația națională a directivei europene privind combaterea spălării banilor este 10 iulie 2027, iar autoritățile române au început deja modificarea cadrului legislativ.

Un exemplu este Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care a fost modificată și completată, alături de alte acte normative.

Schimbările la nivelul Uniunii Europene vor pune însă o presiune suplimentară pe instituțiile financiare, care trebuie să poată identifica mai rapid clienții cu risc, să verifice mai atent tranzacțiile și să aibă acces la informații actualizate.

Pentru bănci și celelalte entități obligate, miza nu mai este doar respectarea formală a unor proceduri. Amenzile de ordinul miliardelor de dolari aplicate la nivel mondial arată că autoritățile sunt dispuse să sancționeze deficiențele din sistemele de prevenire și monitorizare.

În acest context, următorii ani vor aduce nu doar reguli europene noi, ci și o schimbare a modului în care băncile și celelalte entități obligate verifică persoanele și companiile cu care lucrează. Accentul se mută tot mai mult pe identificarea riscului înainte ca acesta să se transforme într-un caz de fraudă, corupție sau spălare de bani.