Ce sunt liniile albe care au acoperit cerul Bucureștiului. Explicația cercetătorilor și legătura cu încălzirea globală
Dârele albe lăsate de avioane au fost vizibile ore întregi pe cerul Bucureștiului în ultimele zile, iar aspectul lor i-a făcut pe mulți oameni să se întrebe de ce nu dispar rapid, așa cum se întâmplă de obicei.

Institutul Național de Fizica Materialelor explică faptul că este vorba despre dâre de condensare persistente, cunoscute în engleză drept „persistent contrails”.
La altitudinea la care zboară avioanele, temperaturile sunt foarte scăzute. Vaporii de apă proveniți din gazele de evacuare ale motoarelor întâlnesc aerul rece și pot forma rapid cristale de gheață.
Dacă atmosfera este suficient de umedă, aceste cristale nu dispar imediat. Ele continuă să se formeze și să se extindă, iar dâra lăsată de avion se poate transforma treptat într-o zonă asemănătoare unui nor subțire.
Potrivit Institutului Național de Fizica Materialelor, dârele persistente pot contribui la formarea unor nori de gheață de tip cirrus. Aceștia pot influența modul în care căldura este reținută în atmosfera Pământului și, în anumite condiții, pot contribui la încălzirea globală.
Fenomenul depinde însă de condițiile atmosferice. Nu toate avioanele lasă dâre care persistă și nu orice urmă albă de pe cer rămâne suficient de mult pentru a avea un efect climatic important.
Cercetătorii explică și de ce fenomenul are legătură cu fizica materialelor: formarea cristalelor de gheață presupune interacțiuni la nivel microscopic între moleculele de apă și particule extrem de mici.
Institutul de la Măgurele studiază astfel de procese și dezvoltă, printre altele, materiale și senzori pentru monitorizarea mediului, dar și tehnologii care ar putea contribui în viitor la reducerea impactului aviației asupra climei.
Așadar, liniile albe care rămân ore întregi pe cer nu sunt un fenomen misterios: în anumite condiții de temperatură și umiditate, vaporii de apă se transformă în cristale de gheață care pot persista și se pot răspândi în atmosferă, explică Institutul Național de Fizicii Materialelor.




















































