Pierderi în oieritul românesc. Cât costă blocarea exporturilor și ce soluție propun specialiștii. „Nu avem noi oi câte vor ei”

De doi ani, oierii români se confruntă cu dificultăți din cauza restricțiilor la export impuse pe fondul răspândirii pestei rumegătoarelor mici pe teritoriul țării. Specialiștii spun că pierderile sunt mari și că sectorul riscă să intre în declin, fără perspective de redresare pe termen scurt.

Oieritul riscă să se prăbușească în România Foto: Cosmin Zamfirache

La 19 iulie 2024, la o fermă de oi din județul Tulcea, a fost confirmat primul focar de pestă a rumegătoarelor mici din România. Ulterior, deși focarul trebuia izolat, au început să apară și alte cazuri de îmbolnăvire. În decursul a doi ani, au fost identificate noi focare în județele Constanța, Ialomița, Timiș, Brașov și Mureș. Pesta rumegătoarelor mici nu afectează sănătatea oamenilor, dar provoacă pierderi în efectivele de ovine. Este foarte contagioasă și poate fi mortală.

În aceste condiții, pentru a proteja șeptelul ovin, la nivel european s-a decis, pe 18 iunie, blocarea exporturilor de ovine din România către celelalte state membre ale UE, dar și către țările terțe. Restricția a fost prelungită până la 31 decembrie 2026. Interdicția a afectat crescătorii români, în condițiile în care creșterea ovinelor și caprinelor este unul dintre principalele sectoare ale zootehniei românești, iar 90% dintre animalele destinate sacrificării sunt exportate.

Specialiști în zootehnie, care conduc și asociații ale crescătorilor de ovine și caprine, au estimat pierderile suferite de sector în urma întreruperii exporturilor. Totodată, aceștia au prezentat opțiunile pe care le au în prezent oierii din România pentru a limita scăderea șeptelului și declinul acestei ramuri economice.

"Se ajunge la pierderi de 150 de milioane de euro"

Ionică Nechifor este directorul Stațiunii de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți, din județul Botoșani, cunoscută pentru crearea rasei Karakul de Botoșani. Crescător de oi care continuă o tradiție de familie, el este și președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldovis, precum și coordonatorul departamentului tehnico-științific al Federației Naționale a Crescătorilor de Ovine și Caprine din România, Romovis. Nechifor spune că blocarea exporturilor a provocat pierderi mari crescătorilor de ovine.

„Exporturile sunt singura noastră pârghie de supraviețuire în sectorul ovin. Românii consumă puțină carne de oaie, sezonier. În țara noastră, 5 milioane de capete de tineret plecau anual spre valorificare; 90% plecau în afară. Și în condițiile astea ne întrebăm cum mai supraviețuim”, precizează Ionică Nechifor.

Potrivit estimărilor prezentate de Nechifor, realizate în special la cererea Ministerului Agriculturii, pierderile crescătorilor de ovine și caprine depășesc 150 de milioane de euro la nivel național.

„Practic, a coborât prețul de la 22–24 de lei, prețul pe kilogram în viu, la 12 lei astăzi. Și am făcut un calcul, că până la urmă reprezentanții Ministerului Agriculturii ne cer date concrete privind pagubele și efectele acestei situații. Am făcut o estimare și ne-a ieșit undeva la 60 de milioane de euro pierderi direct în buzunarul fermierilor, la nivel național, doar din cauza diferenței de preț. Apoi, cu toate calculele pe care le-am făcut, cu acele cheltuieli suplimentare pe cap de animal care trebuia valorificat în perioada optimă de greutate până la 31 decembrie (n.r. termenul la care ar trebui să expire restricțiile UE privind exporturile)... În primă fază au fost 60 de milioane de euro, crezând că noi undeva în septembrie vom debloca exporturile, dar văzând ce se întâmplă acum, cred că ne ducem undeva la 90 de milioane de euro pierderi pe sector, cu cheltuieli suplimentare. Deci gândiți-vă: sunt o dată 90 de milioane de euro cheltuieli suplimentare, plus 60 de milioane de euro pierderi din diferența de preț. Se ajunge la 150 de milioane de euro doar de aici. Problema noastră este că nu vedem luminița de la capătul tunelului”, adaugă Nechifor.

"Scenariul și statisticile arată un lucru groaznic"

Pierderile de animale provocate de pestă și dificultățile economice pot accentua declinul oieritului. Nechifor spune că tinerii sunt mai puțin interesați de această activitate, iar crescătorii mai în vârstă au dificultăți în a continua și sunt afectați financiar de pierderile din ultima perioadă. El semnalează o scădere a numărului de ovine și caprine cu aproximativ 12% față de 2022, când România ajunsese pe primul loc în Uniunea Europeană după numărul de ovine.

„Ei bine, lovitura pe care a primit-o sectorul ovin și caprin astăzi în România este foarte gravă. Foarte mulți vor să vândă, prețul este derizoriu, merg clar în pierdere. Foarte mulți vor renunța. Noi, la un moment dat, am ajuns pe primul loc la nivelul Uniunii Europene ca număr de animale, capete de ovine. Eram ba pe locul unu, ba pe locul doi. Ne băteam cu Spania pe locurile unu și doi. În plus, devenisem lideri la export. Aveam 12 milioane de capete în România în anul 2022. Astăzi, din cauza șocului creat și perpetuat în doi ani de zile, am ajuns la 8 milioane, turme de bază. Și astăzi avem — atât din statisticile oferite de ANSVSA, din cele ale Ministerului Agriculturii, dar și din ce putem extrage de la APIA — ca turmă de bază nu mai mult de opt milioane de capete. Noi mai refacem șeptelul ăsta? Nu cred că-l mai refacem. Tineretul nu mai este preocupat de creșterea ovinelor. Mare parte din resursa umană folosită în fermele noastre este plecată în străinătate. Cei care se ocupă astăzi de animale au o vârstă... și, ca să fiu indulgent, de la 45 la 70 de ani. Din urmă vin foarte puțini. Am avut un moment al nostru când puteam să încurajăm tinerii să vină, pentru că sectorul acesta avea potențial, cerință pe piață, se făceau bani frumoși, se puteau dezvolta, iar odată cu modernizarea fermelor munca era mai ușoară. Lucrurile ar fi mers mai departe în bine. Eu nu mai cred, din păcate, în obiectivul ăsta până în 2030, la cum arată lucrurile. Din păcate, scenariul și statisticile arată un lucru groaznic”, explică Ionică Nechifor.

Reproșuri la adresa autorităților

Ionică Nechifor spune că s-a ajuns în această situație deoarece autoritățile din România, în special Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), nu au luat măsuri suficient de ferme pentru a opri răspândirea pestei și a izola primele focare.

„Din păcate, nu s-au luat măsuri eficiente odată ce au apărut alte focare în alte părți ale țării. Dacă se luau măsuri rapide și eficiente, nu se răspândea în țară și nici nu se bloca exportul. Efectiv era localizată. Existau și alte porturi mai mici sau chiar căi terestre prin care exportul putea continua. Ei bine, ce s-a întâmplat nu mai știm; cert este că situația a scăpat de sub control. Asta arată că trasabilitatea animalelor în România nu avea niciun control din partea autorității sanitar-veterinare sau a celorlalte organisme cu rol de control, care puteau să creeze o exigență maximă în ceea ce privește trasabilitatea pentru a nu pătrunde în celelalte zone ale țării. Tocmai pentru a nu bloca exportul. Noi am avertizat să se oprească transporturile clandestine, pentru că din această cauză am ajuns în situația asta. Blocajul acesta este un adevărat dezastru”, adaugă Ionică Nechifor.

La 17 septembrie 2026, Comisia Europeană a luat act de planul de acțiune propus de ANSVSA, deschizând calea pentru reluarea treptată a exporturilor, în anumite condiții. Printre acestea se numără vaccinarea efectivelor de ovine și caprine.

„Recomandările pe care le face Comisia Europeană — atenție, ea face doar niște recomandări României — spun că va începe procedura de derogare când România va avea îndeplinite 80% din tot ce înseamnă acțiuni planificate, acțiuni asumate pentru combaterea pestei rumegătoarelor mici. Când animalele o să fie vaccinate, 80% din totalul șeptelului din România, atunci ei vor înainta către Parlamentul European solicitarea de derogare. Până atunci, nu”, adaugă Nechifor.

"Nu avem noi oi câte vor ei"

În opinia lui Nechifor, vaccinarea în masă a ovinelor și caprinelor este soluția pentru reluarea exporturilor. Aceasta ar permite redeschiderea piețelor arabe. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat la 16 septembrie 2026 că au fost semnate acorduri cu cinci țări arabe și cu Israel pentru exportul de ovine, cu condiția ca animalele să fie vaccinate. În rândul oierilor există însă reticență față de vaccinare. Ionică Nechifor o consideră neîntemeiată.

„O spun răspicat: nu face rău vaccinul la oi. Noi facem vaccin animalelor împotriva antraxului, bluetongue și multor altor boli. Noi suntem interesați de sănătatea animalului și să-l putem valorifica în timp optim, la un preț bun. Vaccinurile nu numai că nu fac rău, dar previn niște dezastre. Iar în condițiile noastre, dacă noi vaccinăm — mai ales că este științific demonstrat —, nu afectează cu nimic consumul de carne pentru om. Nici producția de lapte nu o afectează. Sunt niște restricții, însă, în momentul în care vaccinăm tot în România. Comisia Europeană spune că doi ani de zile nu avem voie să valorificăm decât tratat termic. Bun, nu-i nicio problemă. Țările arabe vaccinează de foarte mulți ani; țările arabe sunt dispuse să cumpere animale vaccinate din România. Multe! Nu avem noi câte vor ei! Pe ei îi interesează cel mai mult, ca și pe noi de altfel, să nu mai avem dezastre economice în sectorul ovin. Să nu mai moară animale”, conchide Nechifor.