Analiză Capcana din spatele scăderii istorice a deficitului bugetar. Analiza economiștilor pe cifrele la 7 luni și factura uriașă a dobânzilor

Reducerea deficitului bugetar la 2,34% din PIB după primele șapte luni ale anului este un semnal pozitiv, însă analiștii consultați de „Adevărul” au avertizat că presiunile asupra finanțelor publice rămân ridicate. Adrian Codirlașu și Adrian Negrescu atrag atenția asupra nivelului cheltuielilor cu dobânzile, al datoriei publice și asupra riscului de retrogradare a ratingului României.

Analiștii avertizează că riscul de iscul de downgrade rămâne, chiar dacă a scăzut deficitul bugetar Foto: Shutterstock

Deficitul bugetar a ajuns la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni, față de 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, reducerea este de 28,36 miliarde de lei, în timp ce, ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34%.

Adrian Codirlașu: „E o performanță că a scăzut atât deficitul”

Adrian Codirlașu spune că reducerea deficitului și scăderea cheltuielilor de personal reprezintă evoluții importante în execuția bugetară.

„E o performanță că a scăzut atât deficitul. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4%, iar asta este o corecție importantă. Guvernul a fost mult mai atent la cheltuieli”, a declarat Adrian Codirlașu pentru „Adevărul”.

Analistul spune însă că evoluția trebuie privită și prin prisma fondurilor europene nerambursabile.

„Este importantă reducerea, dar atenție, că am avut bani nerambursabili! Cheltuielile trebuie ținute în continuare sub control, trebuie în continuare reduse”, a precizat analistul.

În ceea ce privește fondurile europene, Codirlașu spune că România a negociat cu Comisia Europeană și a obținut accesul la cea mai mare parte a fondurilor alocate pe proiecte, însă banii încasați efectiv reprezintă o proporție mai mică.

„Cât despre banii europeni, s-a negociat cu Comisia, am luat peste 90% din fondurile alocate pe proiecte, dar ca sumă am încasat doar aproape jumătate”, a adăugat Codirlașu pentru „Adevărul”.

„La viitoarea execuție bugetară s-ar putea să nu mai stăm așa”

Adrian Codirlașu atrage atenția că evoluția deficitului ar putea fi diferită în următoarele luni, în condițiile în care accesarea fondurilor europene depinde și de îndeplinirea țintelor din PNRR.

„La viitoarea execuție bugetară s-ar putea să nu mai stăm așa, deficitul bugetar ar putea fi mai mare pentru că nu mai încasăm toți banii de la UE dacă nu îndeplinim țintele din PNRR”, a punctat analistul.

Analistul vorbește și despre creșterea cheltuielilor cu dobânzile, în condițiile în care a crescut și datoria publică.

„Cât despre cheltuielile cu dobânzile, acestea au crescut față de perioada anterioară, a crescut și datoria publică și vor tot crește cheltuielile cu dobânzile, nu mai e sustenabil să ne împrumutăm”, a spus Codirlașu, adăugând că „trebuie să ținem cheltuielile sub control”.

Riscul de downgrade rămâne

Analistul consideră că România se află în continuare în fața unui risc important privind ratingul de țară.

„Riscul de downgrade e mare. Moody's a și avertizat că nu va fi bine pentru că România nu a finalizat reforma salarizării unitare”, a spus el.

În opinia sa, evoluția actuală a deficitului este susținută în mare măsură de eforturile Guvernului de a controla cheltuielile.

„Acum, doar eforturile Guvernului de a ține deficitul sub control ne mai țin pe linia de plutire”, a declarat Adrian Codirlașu.

Adrian Negrescu: „Economia rămâne fragilă”

Adrian Negrescu consideră că reducerea deficitului reprezintă un semnal pozitiv, însă spune că datele nu permit o relaxare în privința consolidării fiscale.

„Reducerea deficitului bugetar anunțată de Ministerul Finanțelor reprezintă un semnal pozitiv, dar nu un motiv de relaxare. Datele din primele șapte luni ale anului arată o îmbunătățire clară: deficitul a coborât la 2,34% din PIB, față de 3,99% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, diferența înseamnă 28,36 miliarde de lei mai puțin. Este primul rezultat concret al consolidării fiscale anunțate de guvern”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Analistul subliniază diferența dintre ritmul de creștere al veniturilor și cel al cheltuielilor.

„Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile au avansat doar cu 2,9%. Acest decalaj arată o disciplină mai bună, nu doar tăieri brute”, a punctat Negrescu.

Cheltuielile de personal au fost cu 4,06 miliarde de lei mai mici, în timp ce investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul din 2025.

„Peste 71% din aceste investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, deci nu din noi împrumuturi”, a explicat Negrescu.

Peste 20 de miliarde de lei, rambursări de TVA

Adrian Negrescu atrage atenția și asupra rambursărilor de TVA către companii: „Guvernul a continuat rambursările de TVA, peste 20,4 miliarde de lei în șapte luni. Echilibrul dintre disciplină bugetară, menținerea investițiilor și sprijinirea lichidității firmelor este important. Anii anteriori de deficite necontrolate au arătat cât de greu se regăsește acest echilibru”.

În același timp, analistul subliniază presiunea exercitată de costul datoriei publice.

„Problemele structurale rămân. Dobânzile plătite de stat au depășit deja 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. Factura este consecința directă a deficitelor de peste 5-6% din PIB menținute șase ani la rând, cu vârful de 9,3% în 2024”, a explicat el.

Potrivit lui Negrescu, reducerea deficitului și a necesarului de finanțare poate contribui în timp la temperarea costurilor de împrumut.

„Cu cât deficitul și necesarul de finanțare scad, cu atât presiunea asupra costurilor de împrumut se poate tempera în timp”, a explicat Negrescu.

Din august, comparația cu anul trecut se schimbă

O altă observație vizează modul în care vor arăta următoarele execuții bugetare.

„Există și o avertizare tehnică. Din august, efectele măsurilor fiscale din 2025 se anualizează. Comparația cu anul trecut va arăta diferențe mai mici. Testul real este menținerea execuției pe traiectoria necesară pentru ținta anuală de deficit”, a declarat Adrian Negrescu.

Datoria publică a depășit 61% din PIB

Adrian Negrescu spune că evoluția finanțelor publice trebuie privită și în contextul unei economii cu o creștere redusă.

„Creșterea economică este aproape stagnantă în 2026, cu estimări între 0,1% (Comisia Europeană) și puțin peste 1%. Abia în 2027 se așteaptă o revenire la 2,2-2,3%, condiționată de încheierea înghețării salariilor și pensiilor și de scăderea inflației”, a adăugat analistul.

În același timp, datoria publică a depășit 61,4% din PIB și este estimată să urce spre 62,7-63,3% până în 2027, potrivit analistului.

Inflația a coborât la 8,2% în iulie, de la 10,4% în iunie, însă BNR a revizuit prognoza de final de an la 6,1%, iar reintrarea în intervalul-țintă este așteptată abia la finalul lui 2027.

„Cursul leului rămâne sub presiune, peste 5,25 lei/euro, după minimul istoric din mai”, a spus Negrescu.

Urmează evaluarea S&P

Adrian Negrescu consideră că următoarea evaluare a României de către agenția S&P va reprezenta un test pentru parcursul fiscal al țării.

„Evaluarea agenției S&P din perioada următoare va testa credibilitatea acestui parcurs. Rezultatele bune de la șapte luni sunt un argument, dar piețele privesc capacitatea de a menține direcția pe termen lung și de a construi un buget solid pentru 2027”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Veniturile au crescut cu 11,2%, cheltuielile cu 2,9%

Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,71 puncte procentuale.

Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei. Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât în primele șapte luni ale anului trecut. Încasările brute din TVA au crescut cu 21,7%, în timp ce rambursările de TVA au urcat cu 4,6%, până la 20,48 miliarde de lei.

Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%, în timp ce fondurile rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au ajuns la 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, iar contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult. Impozitul pe profit a însumat 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%.

În același timp, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 460,39 miliarde de lei, cu 2,9% mai mari decât în primele șapte luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 23,3% la 22,4%.

Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1%

Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea nominală este de 4,1%, iar ca pondere în PIB cheltuielile de personal au coborât la 4,7%, cu 0,5 puncte procentuale mai puțin.

Ministerul Finanțelor leagă această evoluție de reducerea unor sporuri și de măsurile de temperare salarială. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice a scăzut de la 22,3% la 20,8%.

În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei, evoluția fiind determinată în principal de plățile din sistemul de sănătate.

Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni, echivalentul a 2% din PIB. Față de aceeași perioadă din 2025, acestea au crescut cu 26,5%.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6% față de anul trecut. În această categorie sunt incluse și 149,54 milioane de lei pentru compensarea facturilor la energie și gaze pentru consumatorii casnici.

Subvențiile au însumat 7,51 miliarde de lei, fiind alocate în principal transportului de călători, agriculturii și schemei energetice noncasnice. Categoria „alte cheltuieli” s-a redus cu 2,69 miliarde de lei, până la 8,4 miliarde de lei.

Investițiile au crescut cu aproape 24%

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este de aproximativ 24%.

Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă din 2025.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 71,05% din volumul investițiilor este reprezentat de proiecte susținute din fonduri europene și PNRR, prin granturi și împrumuturi. Plățile pe aceste axe au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.

Deficitul s-a redus cu 37% în termeni nominali

În primele șapte luni, deficitul bugetului general consolidat a fost de 48,08 miliarde de lei, față de 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Reducerea nominală este de 28,36 miliarde de lei, respectiv 37%.

Raportat la PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, ceea ce înseamnă o reducere de 1,65 puncte procentuale.

Ministerul Finanțelor arată că evoluția a fost înregistrată în condițiile creșterii veniturilor cu 11,2% și a cheltuielilor cu 2,9%, în timp ce investițiile au continuat să crească.